Arhivele lunare: ianuarie 2014

GPS-ul si permanenta localizare in trecut a Romaniei


În 2005, scriam articolul de mai jos. Atunci îl adresam profesorilor din comisia metodică „Om și societate”, de la Liceul „Mihai Eminescu” Călărași. După 3 ani, era mai actual ca niciodată, îl cunoșteau colegii profesori de științe socio-umane din județul Călărași. Astăzi, parcă nu s-a schimbat nimic. Puteți considera ca l-am scris ieri (nimic nu va trăda vârsta acestui articol).

Mi-am amintit de el, recunoscându-i diagnosticul în doua evenimente petrecute recent:

1. prinderea prezumtivului hacker Guccifer, persoana care a spart căsuțele de email și conturile de facebook ale mai multor personalități publice din România, inclusiv ale directorului SRI, în urma colaborării SRI-ului cu instituții internaționale;
2. incapacitatea localizarii, de către instituțiile publice cu rol în protecția civilă, a victimelor unui accident aviatic, deși acestea dețineau terminale comunicaționale de ultima generație.


ARGUMENT

Traim intr-un mozaic social. Zilnic se pot vedea oameni care utilizeaza cele mai avansate forme de tehnologie. Telefoane mobile de ultima generatie, antene de receptie a programelor TV prin satelit, calculatoare performante, sisteme home theatre care includ dvd-uri si sisteme de sunet surround, camere video si sisteme de copiere-imprimare performante, toate aceste elemente ale modernitatii, care consacra mai mult sau mai putin o societate in contemporaneitatea globala, sunt prezente in spatiul nostru national. Ele coexista cu saracia generalizata, cu latrina din spatele casei – in cazul majoritatii satelor, cu noroiul care sufoca sosele, strazi, curti si chiar case construite direct pe pamant, cu caruta si cotiga din usa casei, cu magarul crescut in sufragerie, cu bibliotecile conceptuale, nu reale, cu analfabetismul cultural si primitivismul comportamental.

Se spune ca romanii isi recuceresc dreptul la prezent. Poate, insa in lipsa unei evolutii firesti, rezultatele pot fi pe cat de caraghioase, pe atat de stanjenitoare.

H.R. Patapievici vorbeste in conferinta „Despre doua tipuri de modernizare”, despre modernizarea „prin aruncarea la cos”, specifica societatilor periferice, si despre modernizarea „prin altoi” care are loc numai in societatile de centru. Conceptele de „centru” si „periferie” nu au conotatii spatiale, ci sunt relative la originea modernitatii. Imperiul Roman, Franta, Anglia, America s-au aflat in anumite momente istorice in centrul procesului de modernizare. In aceste cazuri, modernizarea s-a realizat „prin altoi”, prin evolutii firesti, achizitii precedate in mod firesc de tensiuni si dezbateri. Teoriile s-au impus prin lupte si contradictii, evaluari si eliminari continue.
Spre deosebire de acestea, o societate precum cea romaneasca s-a aflat intotdeauna la periferia procesului de modernizare. Modernizarea la romani s-a redus intotdeauna la „aruncarea la cos” a vechilor teorii sau achizitii si asumarea celor noi fara nici un fel de analiza critica sau dezbatere.
Cei care asuma modernizarea ca un altoi, aceia tind sa se simta castigatorii procesului; cei care o asuma ca pe o aruncare la cos a propriilor traditii, aceia tind sa se simta victimele si perdantii procesului. In primul caz, modernitatea tinde sa fie, sociologic si politic vorbind, stabila. In ultimul, modernizarea tinde sa fie instabila, datorita faptului ca, desi poate fi din punct de vedere tehnic, un succes, este, din punct de vedere psihologic, un esec.„(Patapievici, Horia-Roman, Discernamantul modernizarii: 7 conferinte despre situatia de fapt, Editura Humanitas, 2004 )

Am facut acest comentariu pentru ca simptomele unei modernizari fortate sunt perfect observabile in viata sociala si scolara din Romania. Multe persoane au acces la tehnologie, insa utilizarea acesteia nu conduce la o imbunatatire a situatiei intelectuale, culturale, sociale sau economice a acestora.

Continuă lectura

Proiectul national CCRUR


În perioada 2009-2010, am coordonat proiectul Cultură și civilizație rurală și urbană românească (CCRUR).

În anul 2009, proiectul a fost organizat în 55 de unități școlare din 21 de județe, fiind cuprins în Calendarul activităților educative naționale (poziția 139, vezi CAEN în format drive.google.com).
Vezi site-ul proiectului și albumele foto care au dovedit activitățile realizate în cadrul acestuia.

În anul 2010, proiectul a devenit neeligibil pentru a fi cuprins în calendarul activităților educative naționale (nefiind festival sau concurs național), totuși, sub egida proiectului, s-au desfășurat în continuare activități. Vezi site-ul proiectului și colecția albumelor foto.

Proiectul Cultură și civilizație rurală și urbană românească (CCRUR) a fost inițiat de prof. Maria Angheluță (Școala cu clasele I-VIII nr. 186 București), în colaborare cu prof. Artemiza Merticaru (Școala cu clasele I-VIII nr. 8 Botoșani). În 2008, primul an de existență, proiectul a fost desfășurat în 24 de unități școlare din 15 județe, fiind cuprins în Calendarul activităților extrașcolare 2008 – regionale și interjudețene (poziția 176, deschide CAE-RI în format drive.google.com). Vezi site-ul proiectului și colecția albumelor foto.

Obiectivele proiectului vizau:

–          Descoperirea patrimoniului cultural al fiecărui mediu (rural, urban), în condițiile interacțiunii cu instituțiile/organizațiile/agențiile locale, observării condițiilor de trai, relaționării cu exponenții culturali implicați în proiect;
–          Valorificarea experiențelor, în sensul utilizării noilor informații și elemente culturale în elaborarea unor creații literare sau artistice;
–          Exersarea unor forme de relaționare socială, prin adoptarea unei conduite marcate de respect și toleranta fata de elevii proveniți din medii socio-culturale distincte;

Sub egida proiectului Cultură și civilizație rurală și urbană românească (CCRUR), am realizat următoarele activități educative:

2008

  • Simpozionul „Cultură și civilizație rurală și urbană călărășeană” (organizat de Inspectoratul Școlar al județului Călărași și Direcția de Cultură și Patrimoniu Cultural Călărași) Film CESCUJUR
  • Vizita elevilor din Liceul Danubius, alături de elevi din școlile Radu Voda (coordonator Olteanu Cornelia), Vlad Țepeș (coordonator Daniela Elena Toma) și Lehliu Gara (coordonator Mihalcea Felicia), la Școala nr. 186 București (coordonator Angheluta Maria) Descriere, Album foto, Filme
  • Vizita elevilor școlii nr. 186 București (coordonator Angheluta Maria) în Radu Voda și Călărași Descriere, Album foto Film CESCUJUR
  • Concurs de astronomie – Concurs online „ABC-ul astronomiei”, Concurs online „Universul in imagini” Site-ul concursului 
  • Revistă realizată în parteneriat Grupul Școlar “Transporturi Auto” Târgoviște – Liceul „Danubius” Călărași
  • Vizita elevilor de la Grupul Școlar “Transporturi Auto” Târgoviște (coordonator Elena Țăpurluie) în Lehliu (coordonator Mihalcea Veronica) și Călărași (coordonator Dumitrel Toma). Album foto Film CESCUJUR
  • Vizita elevilor din Liceul „Danubius” (coordonator Dumitrel Toma) și Grupul Școlar „Alexandru Odobescu” Lehliu Gară (coordonator Felicia Mihalcea), în Târgoviște Album foto

2009

  • Vizita elevilor Școlii nr. 149 București (coordonator Edu Camelia) în Radu Vodă, Vlad Țepeș și Călărași Album foto 1Album foto 2
  • Excursia elevilor din școlile Dragoș Vodă (coordonator Daniela Toma), Radu Vodă (coordonator Olteanu Cornelia) și Vlad Tepeș (coordonator Daniela Toma), la Valenii de Munte Album foto
  • Vizita elevilor din Grupul Scolar „Danubius” Calarasi la Lehliu Gara Album foto
  • „Ziua Mondiala a Apei” – acțiune la care au participat elevi din școlile Radu Voda, Vlad Tepeș, Dragoș Vodă, din grupul scolar „Alexandru Odobescu” Lehliu Gară și din liceul „Danubius” Album foto, Film 
  • Vizita elevilor din școala Radu Vodă (coordonator Olteanu Cornelia), în Liceul „Danubius” Album foto 1 Album foto 2
  • Concursul Literar si artistic CCRUR 2009 Prezentare Film Premiere@Școala 149 din București 

2010

  • Vizita elevilor din școlile Radu Vodă, Vlad Țepeș și din liceul „Danubius”, la Școala nr. 149 București Album foto 1 Album foto 2