Domnul Ion-Bogdan Popa (numele prezentat în contul digital) mă invită, printr-un mesaj pe WhatsApp, să particip la popularizarea a două articole dedicate procesului electoral din acest an. Cele două articole sunt publicate în blogul https://www.probleme-de-drept.ro/.
Analizând conținutul celor două articole, am creat o cronologie pe scurt, valabilă (deocamdată) doar pentru județele Giurgiu, Dolj și Argeș. Se preconizează că se vor afla în aceeași situație și județele Ialomița, Alba și Buzău. La finalul acestui articol, pe care vă invit să îl citiți, formulez câteva întrebări în legătură cu simulacrul politico-juridic în care se desfășoară alegerile în România.
Cronologia
Momentul 1 (la Giurgiu): Președintele Tribunalului Județean încheie un proces verbal care conține listele cu președinții birourilor electorale de circumscripție și cu locțiitorii acestora, aceștia fiind aleși dintr-o bază de date cu magistrați și experți electorali (în prima etapă sunt trași la sorți, iar în a doua sunt repartizați în funcție de apropierea circumscripției de domiciliul personal). Se întâmpla în 15.04.2024.
Momentul 2: Procesul verbal de la momentul 1 este contestat de persoane fizice la Biroul Electoral Central (BEC). Se întâmpla în 17.04.2024.
Momentul 3: BEC acceptă contestațiile de la momentul 2 și desființează procesele verbale elaborate la momentul 1. Se întâmpla în 19.04.2024.
Momentul 4: BEC solicită refacerea listelor cu președinții birourilor electorale de circumscripție și cu locțiitorii acestora.
Momentul 5: Se refac listele cu președinții birourilor electorale de circumscripție. Se întâmpla în 24.04.2024
Momentul 6: Hotărârea de acceptare a contestațiilor, de la momentul 3, este contestată în instanța de contencios administrativ, iar instanțele o anulează definitiv, păstrând valabilitatea procesului verbal de la momentul 1. Se întâmpla în 08.05.2024
Momentul 7 (momentul actual): În lipsa vreunei decizii a instanței, de anulare a procesului verbal de la momentul 5, BEC își susține cu consecvență abuzul, considerând legal atât procesul verbal de la momentul 1 (obligat de instanță), cât și procesul verbal de la momentul 5 (determinat de propria încălcare a legii).
Întrebări
- Care este scopul existenței unei minorități formate din judecători, într-un birou electoral central controlat de politicieni, dacă ilegalitatea unor hotărâri nu poate fi împiedicată?
- Ce garanții există că birourile electorale pot asigura legalitatea și corectitudinea procesului electoral, dacă majoritățile din cadrul acestora sunt formate din politicienii partidelor consacrate, iar magistrații au un rol mai curând decorativ?
- Care sunt consecințele la nivelul încrederii și cine trebuie să răspundă, dacă instanțele de contencios administrativ anulează în serie hotărâri ale Biroului Electoral Central?
- Cât de democratic este organizat procesul electoral în România și cât de reală este posibilitatea schimbării pașnice a puterii politice, dacă procesul electoral și recunoașterea rezultatelor alegerilor depind preponderent de politicienii vechiului regim?
- Care este puterea reală de cenzurare și sancționare a unei puteri politice abuzive, dacă aceasta poate controla agenda subiectelor publice, dacă poate bloca aflarea adevărurilor inconfortabile, iar prin mecanisme electorale își poate asigura continuitatea la butoanele puterii?
- Cum poate fi împiedicată fraudarea alegerilor, când monopolul politic, administrativ și mediatic acționează ca o menghină antidemocratică?
- Talmeș-balmeșul legalității numirilor în birourile de circumscripție poate avea ca scop eludarea răspunderii în cazul unui proces masiv de fraudare a votului?
Vă invit să formulați propriile concluzii și întrebări în legătură cu situația descrisă mai sus.
Dumitrel Toma 
2 comentarii