Nu obișnuiesc să vorbesc sau să scriu despre bani, dar pe asta trebuie să v-o spun. Am avut șansa să particip la un Summit unde non-membrii clubului Romanian Business Leaders și-au asigurat biletele plătind intre 300 și 500 de euro. Nu știu care este știrea WOW mai mare, cea că eu am participat la un asemenea eveniment sau cea că un asemenea eveniment se organizează în București.

Relax! Eu am avut doar șansa să fiu invitat.

De ce am ales să încep acest articol vorbind despre prețul biletelor la Romanian Business Leaders Summit – 2017?

Pentru că, aparent, toată lumea asociază educația cu nivelul salarizării cadrelor didactice. Este o realitate că orice dezbatere legată de educație ajunge, mai devreme sau mai târziu, la problema procentului din PIB alocat educației investit în educație. Iar atunci când se întâmplă asta, discuția despre dimensiunea investiției în educație se reduce, de cele mai multe ori, la subiectul costurilor cu salariile profesorilor. Sunt pline grupurile profesorilor de „năframe în vârf de băț” pe care sunt formulate exclusiv cereri salariale. Sunt pline campaniile electorale de promisiuni legate de creșterile salariale acordate profesorilor.

Și totuși, la RBLS 2017, dacă ai fi plătit un bilet de 500 de euro, ai fi putut afla de la profesorul Eric Hanushek, că educația stă mai puțin în nivelul salarizării profesorilor și mai mult în mecanismele de selecție și în politicile de recompensare a meritelor, care pot influența în mod esențial calitatea profesorilor. Câtă vreme remunerarea profesorilor se realizează preponderent după două criterii care nu au legătură cu eficacitatea muncii lor, gradele didactice și vechimea la catedră, este de așteptat că țintele sistemului să ia forma țintelor profesionale ale profesorilor, iar consecința să fie ceea ce vedem deja, sisteme educaționale care sunt victimele unui formalism greu de amenințat, unui formalism stabil.

Populara temă a salarizării profesorilor ascunde însă interogații mai puțin confortabile, pe care profesorul Hanushek le-a putut formula, deși în România ele sunt foarte rar prezente la nivel de discurs public sau politic.

Care este impactul educației din România asupra salariilor forței de muncă?
Care este impactul educației asupra productivității unei persoane pe durata întregii vieți?
Care este impactul educației asupra produsului intern brut?
Cum s-ar putea modifica produsul intern brut dacă rata analfabetismului funcțional și scorurile PISA s-ar îmbunătăți?
Ce modele poate urma educația din România pentru a garanta creșteri economice sustenabile?
Ce lecții se pot învăța din experiențele țărilor care și-au reformat educația?

Întrebările sunt dificile, cu atât mai mult cu cât, în România, salariile din sistemul bugetar sunt mai mari, în medie, decât cele din mediul privat, statul fiind cel mai mare angajator, iar creșterea sau scăderea lor realizându-se mai curând independent de eficacitatea, rentabilitatea, profitabilitatea muncii, deciziile salariale reflectând arbitrariul promisiunilor electorale, politicilor publice și negocierilor sindicale.

Concluziile profesorului Hanushek ar putea fi  enunțate astfel: dezvoltarea socială nu se poate realiza fără creștere economică, creșterea economică nu se poate realiza fără competențe și aptitudini individuale, obținute prin educație, schimbarea educației este posibilă, presupune angajament pe termen lung, dar merită.

Pentru detalii suplimentare, puteți urmări sesiunea plenară: Rolul educației în a genera o creștere economică sustenabilă, dar și prezentarea realizată de prof. Eric Hanushek.

Rolul educatiei in a genera o crestere economica sustenabila

Deși prezentarea în plen și atelierul de lucru cu profesorului Hanushek au reprezentat puncte centrale pe agenda Summit-ului, reflectând importanța pe care Fundația Romanian Business Leaders o acordă subiectului educației din România, multe din sesiunile summit-ului au orbitat, mai mult sau mai puțin explicit, în jurul temei educației.

Aș vrea să vorbesc în continuare despre curajul și responsabilitatea de a face din educație, în general, dar și din educația antreprenorială, în special, o problemă a comunității de afaceri, dar și a comunității în sens larg, de a o răpi din monopolul decizional al unei birocrații care nu are o reprezentare adecvată a costurilor pe care lipsa reformei educației le generează atât la nivel macroeconomic – măsurate în PIB redus, forță de muncă slab calificată, lipsă de atractivitate pentru investiții, costuri suplimentare pentru angajatori cu formarea forței de muncă, sau la nivel microeconomic – măsurate în nivelul de insatisfacție al familiilor în fața lipsei de apetență a tinerilor pentru învățare, pentru calificare, în durata de întreținere mare a tinerilor, post-absolvire, în aglomerarea spațiului de locuit, în dependența de ajutoarele sociale sau locuri de muncă slab calificate și prost remunerate, perspective de viitor sumbre etc. Din acest punct de vedere, Fundația  Romanian Business Leaders, alături de alte inițiative private, pun în operă, prin proiectele asumate, câteva politici care ar putea fi generalizate, ulterior, la nivel de sistem educațional, fiind absolut necesare:

1. Recunoașterea valorii profesorilor, importanța unei formări inițiale și unei selecții riguroase și continue a acestei categorii profesionale.
2. Stimularea reformei în politicile de personal, prin trecerea de la salarizarea unitară, la recunoașterea și recompensarea diferențiată a profesorilor, prin măsurarea impactului real al muncii lor. Proiectul Merito reprezintă un posibil precursor pentru o politică de recompensare diferențiată a profesorilor, având la bază meritele individuale, evaluabile și prin raportare la contribuția adusă comunității.
3. Promovarea învățării pentru bunăstare. Prin educația antreprenorială se creează premisele pentru ruperea lanțului vicios care dependentizează de stat forța de muncă din România, care presupune proiectarea unor așteptări în relație cu investiții și soluții private venite exclusiv din exterior, care ignoră importanța competențelor personale în reușita profesională, proiectând succesul personal mai curând în relație cu factori externi, conjuncturali, și mai puțin cu propriul potențial și cu împlinirea lui.
4. Promovarea învățării pe toată durata vieții, deschiderea către nou cu încredere și optimism, particularizarea învățării cu ajutorul tehnologiei, optimizarea și adaptarea continuă a proceselor educaționale, urmând modelelor de business. (de urmărit sesiunea Transformare digitala pentru creștere exponențiala)

În fața acestor lecții, transferate de liderii de business către comunități mai curând conservatoare, către o școală mai curând autistă și deconectată de la nevoile comunității, conștientizezi că niciun preț nu este prea mare. Energiile investite în proiectele Fundației, voluntariatul pus cu pasiune în slujba unui „împreună” sincer, exercițiul construirii de viziuni noi și efortul materializării lor, sunt toate extrem de scumpe și de valoroase, meritând din plin orice contribuție.

Acum, când scriu aceste rânduri, am impregnată memoria afectivă cu chipurile Măriucăi și lui Florin Talpeș, doi dintre liderii care își pot folosi oricând viețile și carierele ca dovezi în sprijinul corectitudinii și validității ideilor care îi inspiră. Ei sunt doi dintre oamenii care au umanizat în mod exemplar experiența summit-ului. Alături de ei, prinși în atracția gravitațională mare a astrului educației, personalități și comunități de interese din educație, lideri și modele în planul acțiunii sociale eficiente. Numesc Coaliția pentru Educație, Școala de Valori, ARDOR, Centrul de Evaluare si Analize Educationale, Asociația ROI  etc.

Educația nu ar reprezenta nimic fără dragostea oamenilor pentru oameni. Nu pentru bani, pentru oameni. Din acest punct de vedere, poate că lumea educației poate învăța ceva din lumea business-ului. Cine nu-și ascultă beneficiarii, nu ține cont de resursele, nevoile și exigențele lor, și nu-i iubește așa cum sunt, schimbători precum lumea, riscă să falimenteze.

Vă invit să urmăriți înregistrările tuturor sesiunilor din cadrul RBL Summit 2017, pentru a observa cât de importantă este educația pentru o Românie scumpă.

Deschidere. Subiecte care ne vor face agenda in 2017

Reinventarea antreprenoriatului intr-o lume in schimbare

Digitalizarea Guvernării

Experiența Estoniei

Costurile birocrației și măsurilor arbitrare pentru mediul de business

Care capital românesc?

Alianța între generații. Puterea lui „împreună”

Gala Merito

Proiectul MarinimieEducatieRespectIdealTinerete Omagiu

Rolul educației în a genera o creștere economică sustenabilă

Transformare digitala pentru crestere exponentiala

Resursa umana: avantaj competitiv sau frana pentru dezvoltarea Romaniei?

Antreprenorești – renașterea satului românesc

Festivitatea de închidere; Decernarea premiilor „LEAVE A MARK”

Profesor Anca Nicoleta Trif – Colegiul Tehnic de Comunicații “Augustin Maior” Cluj-Napoca

Profesor Dumitrel Toma – Liceul Danubius – Călărași

În titlul programului educativ inițiat în parterneriat școlar de Liceul Danubius Călărași și Colegiul Tehnic de Comunicații ”Augustin Maior” din Cluj, “școală” vizează sensul figurat al termenului, acela de izvor, sursă de cunoștințe, de învățături, experiență dobândită pe această cale, „fără frontiere” referindu-se la realitatea că școala nu se circumscrie unui loc, unui spațiu bine definit, deoarece nu se limitează spațio-temporal la anumite cadre fixe, neștiindu-se foarte exact când începe și când se sfârșește, unde debutează și unde se finalizează.

Proiectul „Școala fără frontiere” a fost inițiat la începutul anului școlar 2013-2014 și a presupus implicarea a 30 de elevi, câte 15 din fiecare unitate școlară, în șapte activități specifice, sub coordonarea celor doi profesori responsabili.

Nevoia proiectului a fost justificată de conștientizarea realității existenței unui decalaj între competențele formate în cadrul activităților formale, cu preponderență hard și specifice specializării profesionale, ușor de evaluat și certificat, și competențele soft, egal de importante în profilul de formare al elevului, dar care au nevoie de tipuri distincte de activități pentru a se forma și exersa, fiind mai greu evaluabile și mai subtil de observat și conștientizat.

Identificăm între competențele soft vizate de acest program educațional:

1. managementul timpului și prioritizarea activităților și preocupărilor;

2. definirea interesului personal și implicarea în activități care au legătură cu acesta;

3. implicarea in proiecte pe perioade lungi de timp;

4. realizarea unei contribuții pentru ceilalți și pentru societate;

5. creșterea stimei de sine;

6. dezvoltarea abilităților relaționale;

7. utilizarea tehnologiilor în comunicare și proiecte educaționale;

8. dezvoltarea competenței colaborative;

9. dezvoltarea inteligenței emoționale.

Pentru realizarea acestui proiect, a fost creat un grup de facebook în care au fost incluși elevii care și-au manifestat interesul de a participa și profesorii coordonatori.

Prima activitate a permis prezentarea tuturor participanților la proiect, prin crearea de către elevi a unor materiale digitale de prezentare, fie filme, fie prezentări prezi sau power-point. Elevii au ales ce informații personale să împărtășească, și-au construit mesajele și au materializat în format digital propriile portrete corporale și sufletești.

• Această activitate a contribuit la dezvoltarea competențelor 2,4,5,7.

A doua activitate a vizat conceperea și alegerea siglei proiectului. Această activitate și-a propus să implice elevii în construcția identității vizuale a proiectului, a încurajat competiția de proiecte, dar a permis și exprimarea preferințelor individuale, exprimarea simțului critic, exprimarea votului liber și alegerea celei mai populare propuneri. Toate aceste obiective sunt specifice tipurilor de proiecte care presupun contribuții multiple și angajament colectiv. Practic, doisprezece dintre elevii participanți au propus sigle pentru proiect, s-a organizat un vot online și a fost aleasă sigla care a obținut cele mai multe voturi.

• Această activitate a contribuit la dezvoltarea competențelor 2,4.

A treia activitate, realizată în regim colaborativ, a avut ca obiectiv prezentarea propriei instituții de învățământ. Au rezultat trei prezentări ale Colegiului Tehnic de Comunicații “Augustin Maior” Cluj Napoca și două prezentări ale Liceului Danubius din Călărași.

• Această activitate a contribuit la dezvoltarea competențelor 4,6,7,8

A patra activitate și-a propus să familiarizeze elevii cu instrumentele comunicării prin intermedierea serviciilor poștale clasice, dar și cu tradiția transmiterii de felicitări la evenimente și sărbători speciale. Fiind organizată în perioada vacanței de iarnă, elevii au folosit prilejul pentru a-și transmite felicitări cu ocazia Crăciunului și Sărbătorilor Anului Nou. Explorarea unor modalități noi de comunicare, cei mai mulți descoperind pentru prima dată serviciile poștale tradiționale, dar și provocările achiziționării unor felicitări personalizate, conceperii mesajelor de felicitare, aflării adreselor poștale și completării plicurilor cu informații despre destinatari și expeditori, compararea tipurilor de servicii poștale și achiziționarea acelui tip de serviciu adecvat tipului respectiv de corespondență, au reprezentat oportunități de exprimare și de experimentare, dar și de cunoaștere a unor practici și obiceiuri tradiționale. Realizarea algoritmului de transmitere a felicitărilor a evitat reciprocitatea, astfel încât numărul felicitărilor transmise să depășească numărul elevilor participanți, elevii putând transmite felicitări către mai mulți colegi din proiect.

• Această activitate a contribuit la dezvoltarea competențelor 1,4,6,8,9.

Activitatea nr. 5 a presupus realizarea unui duplex Călărași-Cluj Napoca, prima comunicare video organizată în regim sincron între toți membrii proiectului. Activitatea a necesitat configurarea serviciilor de mesagerie audio-video, conectarea celor două echipe parteneriale, schimbul de mesaje dar și planificarea următoarei activități.

• Această activitate a contribuit la dezvoltarea competențelor 1,6,7,8.

Cea de-a șasea activitate a vizat realizarea în regim colaborativ a unui videoclip pentru melodia Happy – Pharrell Williams. Activitatea a necesitat un efort colaborativ mai amplu și planificarea atentă a sesiunilor de filmare, crearea coregrafiei, alegerea locurilor reprezentative pentru cele două orașe, selectarea accesoriilor, montajul video.

• Această activitate a contribuit la dezvoltarea tuturor competențelor vizate de proiect.

Activitatea numărul 7 a reprezentat cea mai provocatoare activitate, permițând elevilor să planifice și să organizeze o excursie într-o stațiune turistică aflată la distanțe egale de cele două orașe, Călărași și Cluj Napoca, respectiv Sinaia.

Programul foarte dens al excursiei, întins pe trei zile, dar mai ales varietatea activităților desfășurate, activități ludice, de cunoaștere, relaționare, explorare și gospodărești, au provocat elevii și profesorii coordonatori, contribuind la atingerea a numeroase obiective de învățare.

• Această activitate a contribuit la dezvoltarea tuturor competențelor țintite de proiect.

Beneficiile acestui proiect nu se reduc, însă, doar la formarea unor competențe soft, ci, prin achizițiile diverse, din domeniul tehnologiilor (filmare, editare video, montaj, crearea de prezentari digitale, corespondență online sincron și asincron, conferință multimedia etc.), din domeniul turistic și geografic (utilizarea hărților electronice, calcularea distanțelor, alegerea traseelor, căutarea mijloacelor de transport, planificarea vizitelor, cunoașterea programului de vizitare al obiectivelor turistice etc.), din domeniul artei spectacolului (crearea unei coregrafii, interpretarea artistică, sincronizarea cu fundalul sonor, alegerea decorurilor, a accesoriilor etc.), din domeniul comunicațiilor (folosirea poștei tradiționale, a poștei electronice, a grupurilor din rețelele sociale, organizarea unui duplex între Călărași și Cluj Napoca etc.), din domeniul graficii și artei fotografice (crearea siglelor proiectului, realizarea albumelor foto pentru toate activitățile etc.), din domeniul jurnalistic (crearea articolelor de promovare și prezentare a proiectului partenerial, utilizarea rețelelor sociale pentru împărtășirea de experiențe, distribuirea creațiilor multimedia etc.), se ating înclusiv obiective de învățare din zona competențelor hard, adecvate specializării profesionale.

Privind retrospectiv, proiectul a reprezentat un maraton educațional în regim extrașcolar, întinzându-se pe durata unui an școlar, care a reușit transformarea profundă a profilului personal, cultural și educațional al beneficiarilor.

Din Colegiul Tehnic „Augustin Maior” Cluj Napoca au participat la acest proiect 15 elevi din clasele a X-a și a XI-a: Baciu Paul, Bercean Sergiu, Crainic Georgiana, Cristea Valentin, Filip Augustin, Guțiu Emilia, Morar Adnana, Mueller Maximilian, Petric Mihai, Pintya Denisa, Pop Damaris, Revnic Alina, Sabo Emilian, Șipoș Daniel, Tegzeșiu Raul.

Din Liceul „Danubius” au participat elevii Alionte Vica, Anghel Florin, Balaceanu Roxana, Birsan Adriana Mariana, Dode Adelina, Hoinaru Arina, Ivan Alexandru, Leaota Georgian, Luca Gilbert, Mocanu Simona Georgiana, Petcu Valentina, Rizea Tiberiu, Ruscuta Mihai, Șandru Cosmin.

Dovezi și informații suplimentare despre acest program sunt disponibile la adresele:https://dumitreltoma.ro/2014/06/17/scoala-fara-frontiere/, https://goo.gl/d4EWDd

O prezentare prezi este disponibila la adresa: https://goo.gl/7fkcYr

 

Pentru că ați acceptat să citiți mai mult decât titlul acestui articol, vă rog să vă închipuiți că sunteți profesor în Liceul „Danubius” și se întâmplă să trăiți experiențele despre care vă voi vorbi mai departe.

Sunteți un profesor care încearcă să valorifice cât mai mult resursele metodologice ale educației nonformale în activitățile școlare și extrașcolare. Vă place mult să stimulați efortul colaborativ în detrimentul celui individual, ascundeți în spatele unor experiențe obișnuite secvențe de reflecție care pot produce lecții noi, militați pentru o educație democratică și pentru dreptul elevilor de a veni la școală motivați intrinsec și pozitiv, nu credeți într-o școală a obedienței și a soluțiilor de succes impuse din exterior și neasumate de elevi. Nu sunteți câtuși de puțin un profesor atipic, dar nici nu v-ați propus vreodată să fiți excentric. Nu sunteți profesorul care aruncă vina pe birocrație, pe nivelul salariilor, pe timpul de lucru, pe calitatea părinților, pe calitatea elevilor, pentru a își hrăni frustrările sau pentru a se deresponsabiliza, sunteți un om care face educație pentru că asta iubește să facă. Rezultatele sunt pe măsura investiției, examenul național de Bacalaureat și traseele profesionale post-absolvire validând an de an calitatea pregătirii elevilor. (Credeți toate acestea mai mult sau mai puțin îndreptățit.)

În acest context, sunteți anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie, că ați fost propus pentru a primi titlul „PROFESOR MERITO”, urmând ca în perioada următoare să fiți asistat la lecții, să vi se ia un interviu și să participați la o ședință foto.

În timp ce sentimentele de vinovăție se completează cu cele de mândrie, simțiți în liceu o efervescență anormală. Elevii vin mai des să ia camera video, zâmbesc cu subînțeles, vă privesc altfel. Vă gândiți cu vinovăție, o dată în plus, că doar gravitația PREMIULUI MERITO trebuie să fi pus în mișcare asemenea forțe, asemenea energii, deși nu sunteți străin de dragostea elevilor. Nu aveți altceva de făcut decât să așteptați deznodământul.

Crăciunul este poimâine, astăzi este ultima zi de școală din acest an calendaristic, vă aflați printre organizatorii petrecerii de Crăciun, așa că nu sunteți surprins când Florentina, Alexandra, Andreea, George și Cristian vă propun să vă așezați pe un scaun în fața tablei inteligente și îi vedeți lucrând la laptop pentru a prezenta „ceva”.

 

Nu veți plânge când veți vedea filmul, deși elevii așteaptă asta, pentru că mintea vă este déjà suprasaturată cu teorii ale conspirației. Prezența în film a lui Marian Staș, a Anielei Lung și a altor oameni dragi, oameni prețioși de departe de Călărași, vă confirmă suspiciunea că produsul elevilor este rezultatul unui scenariu mai amplu. Treceți cu vederea micile alunecări în valul diafan, vă bucură întâlnirea îngerilor zvelți și calmi, dar nu plângeți, chiar dacă ei așteaptă asta. Sunteți recunoscător, le mulțumiți domnișoarelor și domnișorilor, le cereți să evite “cultul personalității”, să dea valoare criticii constructive, în locul laudelor nemeritate. Ieșiți din această experiență convins că filmul va fi proiectat în cadrul galei MERITO, că astfel se construiește un spectacol al aprecierii și al recompensării. Sunteți sigur pe propria intuiție și așteptați momentul în care vi se vor confirma bănuielile.

Trec lunile și vine ziua premierii. Gala MERITO ar trebui să reprezinte ocazia de a închide cercul. Priviți cu atenție ecranul mare din fața sălii și așteptați să revedeți filmul.

Să revedeți mesajele copiilor. Așteptarea se prelungește. Vedeți mărturiile lui Ștefan, Ioana și Adrian (atât de nemeritate, în generozitatea lor), dar nu vedeți nicio secundă din clipul așteptat. Conștientizați că teoria conspirației a fost cea mai mare nedreptate pe care le-ați făcut-o propriilor dragi. Și plângeți. Plângeți cu vinovăție. Pentru că lecția pe care au oferit-o ei, profund non-formală, pe deplin colaborativă, motivată intrinsec și pozitiv, generoasă peste măsură, nerezonabil de frumoasă, fecundă în oportunități de reflecție, a fost ratată cu grație chiar de dumneavoastră, mentorul lor.

Filmul elevilor dovedește o broderie de competențe soft și hard ce cu greu ar putea fi puse în valoare în cadrul unor activități educaționale tradiționale. Colaborarea pe verticală, între elevi din clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a, într-un proces creativ complex, motivată doar de generozitatea lor, având ca punct de pornire propria inițiativă, fără a aștepta ceva în schimb, combinând elemente de regie, chiar coregrafie, valorificând competențe din sfera multimedia și IT, demonstrând chiar leadership, în condițiile în care au reușit să obțină adeziunea și susținerea unor personalități aflate în colțuri diferite ale țării, este un produs educațional remarcabil. Proiectul lor, asumat în numele unui străin, este o dovadă că acești tineri au ce oferi societății și sunt echipați cu toate răbdările și nerăbdările necesare reușitei serioase, meritorii.

Pe cât de magnifici sunt copiii, autorii plini de inocență ai acestui produs, pe atât de nedrept și de incorect ar fi profesorul care ar suspecta o conspirație sau un aranjament.

Și totuși, eu, profesorul admirat de ei, am reușit să-i nedreptățesc.

Este acesta un „caz public”? Merită cazul un proces public? Dumneavoastră va trebui să judecați.

Părerea mea este că dreptatea merită strigată cu gura mare.

Avem copii remarcabili, avem energii creatoare deosebite, avem suflete vii care așteaptă să înflorească frumos, dar ne punem întrebarea în ce măsură noi, generația anterioară, oamenii pe care ei se bazează, oamenii la umbra cărora ei cresc, suntem la înălțimea meritată de ei.

Prin prezentarea acestei povești, aici, sper să îndemn la reflecție și la asumarea propriilor vulnerabilități, atunci când credem că nu avem prejudecăți, dar avem, când credem că le știm pe toate, dar nu le știm, când proiectăm asupra celorlalți propriile noastre temeri, deși pe ei îi caracterizează curajul, când vedem constrângeri acolo unde se manifestă doar libertatea, când ne credem liberi, deși suntem ținuți în loc de o mulțime de piedici.

Dragelor și dragilor, Andreea Coman, George Barbu, Alexandra Medeșan, Florentina Ciutacu, Roberta Andronache, Cristian Nicolae, Cristian Nicolae, Ovidiu Stănescu, Alexandru Samoilă, Elena Ivan, Petronela Marin, Amalia Radu, Ștefan Petrache, Lavinia Rotariu, Aniela Lung & friends, Marian Staș, Ioana Gorcea, Ștefan Stan și Adrian Cosac, privirea aceasta este pentru voi toți.
Așa priviri aruncă muritorii îngerilor lor!

Norma legală nr. 1 

Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul MENCS nr. 5079/2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 720/19.09. 2016 Sursa

Art. 20(10) în cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, în baza avizului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, cu posibilitatea consultării Consiliului profesoral şi cu acordul scris al persoanelor solicitate.

Norma legală nr. 2

Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobată prin OMENCS nr. 5.080/31.08.2016 Sursa

Art. 24. — (1) În funcțiile de director sau de director adjunct rămase vacante sau în cazul vacantării unor funcții de director sau de director adjunct din unități de învățământ de stat, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar, de un cadru didactic titular, membru al corpului național de experți în managementul educațional, numit prin detașare în interesul învățământului sau prin delegarea atribuțiilor specifice funcției, în conformitate cu legislația în vigoare, prin decizia inspectorului școlar general, la propunerea consiliului profesoral din unitățile de învățământ respective, cu avizul consiliului de administrație al inspectoratului școlar și cu acordul scris al persoanei solicitate.
Nu pot fi numite în funcțiile rămase vacante sau în cele care se vacantează între perioadele de concurs:
a) persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcții de director sau de director adjunct în unitatea de învățământ respectivă și nu au participat la concurs;
b) persoanele care s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

Dacă ați fi inspector școlar general, dumneavoastră pe care ați fi respectat-o?

 

Update: OMEN nr. 3044/06.01.2017 pentru modificarea Metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobată prin OMENCS nr. 5.080/31.08.2016 Sursa