Festivalul dușmăniei a cuprins din nou inimile românilor, fierbând diverse ciorbe sau sosori pentru a hrăni gurile înfometate ale suveranistelor aspirații naționale, continentale, oceanice, globale sau galactice.
Se inventariază inamici, se cântăresc dușmănii, se evaluează resentimente și prejudicii, se ierarhizează pericole și scenarii cataclismice, se pun în farfurie arme, se înghit și se scuipă focuri.
La momentul ieșirii din dictatura comunistă, crezând în inocența și în lipsa noastră de vicii, eram săraci în dușmani. Cu ajutorul prețios al organelor de partid și de stat, abia am putut identifica precis doar vreo doi, senili și șubrezi ambii, ușor de mitraliat de ura unei țări întregi. Astăzi, după 35 de ani de democrație originală, aparent la fel de siguri de inocența și de lipsa noastră de vicii, suntem plini de dușmani și dușmănii, iar organele de partid și de stat nu prididesc să facă față cererii. Dușmanii se ascund și se ivesc de peste tot, precum bălăriile în grădinița cu flori. Sorosistii, agenții Rusiei, prietenii Serbiei, slugarnicii Ursulei, trumpiștii, suveraniștii, progresiștii, putiniștii, cpf-iștii, conservatorii, ortodocșii, sectanții, securiștii, anteniștii, reteviștii, mafioții, corupții, vacciniștii, anti-vaxxerii, dragniștii, georgiștii, șoșocarii, pontiștii, nicușoriștii, românoșii, onegiștii, experții, haștagiștii, reziștii, specialii, băsiștii, tiktokiștii, iohanniștii, legionarii, pensionarii speciali, mercenarii, conspiraționiștii, trădătorii, patrihoții, toți reprezintă categorii bine expuse și eficient condamnate public, astfel încât aspirația unei victorii asupra răului să merite drumul la secția de votare, dar mai ales petrecerea timpului în rețelele sociale, acolo unde prezența și angajamentul înseamnă, de asemenea, bani.
Țara întreagă se scaldă în dușmănii, deși românii cred despre ei că sunt cei mai pașnici, generoși, pacifiști, toleranți și ospitalieri oameni din galaxie. Trezirea în conștiință a poporului, propovăduită de un mesia contemporan, este însoțită de darul învrăjbirii generalizate. Cultul generalizat al benignelor pisici, de odinioară, a fost înlocuit cu bulele de intoxicare și radicalizare.
Furia scoate oamenii din casă. Acest adevăr a fost testat în numeroase campanii electorale. Oamenii votează politici pacifiste țipate de cei care pot adânci cel mai eficient faliile sociale. Oamenii votează politici unioniste urlate de cei care promovează stigmatizarea, discriminarea, xenofobia, antisemitismul. Oamenii votează programe electorale valorizante promovate de cei care își devalorizează și desconsideră semenii. Cu pumnii stânși de ură, cu ochii injectați de furie, cu urechile ciuruite, profeții populari ai zilelor noastre vând pacea în timp ce urlă „luptă!”.
Logica inimii și sensibilitatea creierului nu tânjesc spre aceeași destinație.
Rămâne veșnica întrebare: la alegeri, cetățenii își aleg dușmanul sau dușmanul își alege cetățenii? Iar răspunsurile, ilustrate în atâtea și atâtea căderi, decăderi, recăderi, decepții, înfrângeri, eșecuri, neîmpliniri, nenorociri, nu ne învață niciodată minte.
Dumitrel Toma 