Viitorul educației este open source

Am publicat în http://eduwizards.ro/ un articol în care analizez vulnerabilitățile și inventariez consecințele nefaste rezultate din dependenta organica a instituțiilor publice și a mediului educational din România de produsele companiei Microsoft, o dependență cultivată prin decizii guvernamentale și de management educațional mai mult sau mai puțin bine intenționate, dar și prin politici curriculare eronate. 

Evidențiez cazuri de succes în care softul liber este prezent în administrația publica, în business, dar mai ales în educație.
Promovez alternativele open source în educație.

Merg în cancelaria liceului, pornesc calculatorul și–mi sar în ochi câteva notificări și avertismente. Un avertisment îmi spune că a încetat suportul pentru sistemul de operare (Windows XP). Altul îmi atrage atenția că perioada de testare a antivirusului a expirat. Al treilea îmi transmite că există aplicații neactualizate. Deschid fereastra browser-ului și găsesc zeci de extensii și bare de instrumente, care mai de care mai exotice și suspecte. Motorul de căutare implicit este schimbat cu un noname. La fiecare căutare mi se deschid, în taburi separate, pagini independente de căutarea mea. Simultan, fără să le pot controla, pornesc instalări automate. Aceasta este o realitate!

Cei mai mulți elevi cu care vorbesc folosesc sisteme de operare comerciale, dar piratate, fără a instala programe antivirus. Când sunt întrebați ce fac atunci când li se virusează sistemul de operare, cei mai mulți spun că formatează hard discul și reinstalează sistemul de operare. Se bucură că nu folosesc carduri de plata electronice pentru a nu trăi cu spaima că le sunt furate datele bancare. Aceasta este o altă realitate.

Săptămânal, uneori zilnic, mă confrunt cu valuri de etichetări rău intenționate pe Facebook. Periodic, prietenii de rețea par victimele unei epidemii, sunt atacați în masă. Distribuie fără discernământ și fără control link-uri camuflate în materiale video sau foto, link-uri care direcționează către destinații rău famate și care îți pot compromite prezența în rețea. Nu știu cum să procedeze pentru a își igieniza calculatoarele. Aceasta este o altă realitate.

Situațiile prezentate mai sus reprezintă efectele unei educații precare în domeniul tehnologiei informației și a comunicațiilor. O educație care ascunde decizii de management educațional și politici curriculare eronate, dar și politici publice rău-intenționate.

Care este premisa fundamentală a acestor situații? Aș avea curajul să afirm că principala premisă o reprezintă politica Guvernului României, politica iresponsabilă de a subordona companiei Microsoft nu doar interesele tuturor instituțiilor publice sau private din România, dar și ale tuturor beneficiarilor direcți ai sistemului educațional.

Produsele Windows populează universul școlilor prin decizii luate la nivel central, în baza unor contracte care astăzi fac obiectul cercetărilor penale. La nivel de sistem educațional, soluția a fost ambalată frumos, astfel încât să poată fi înghițită pe nemestecate. Doar așa se poate explica de ce, în programele școlare pentru disciplina Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, programe elaborate în 2004, nu se menționează în niciun context subiectul securității sistemelor de calcul. Lipsa de interes pentru o educație a securității sistemelor de calcul este hilară, cu atât mai mult cu cât ministerul, în mod programatic, limita competențele TIC ale elevilor la un singur sistem de operare, acesta fiind la data respectivă nu doar cel mai popular de pe piață, cel mai piratat și cel mai costisitor din punct de vedere financiar, dar și cel mai vulnerabil la atacuri (în anul 2007, au fost identificate mai mult de 250.000 de obiecte malware dedicate sistemelor de operare Windows, acest număr dublându-se în fiecare an, prin contrast cu numărul nesemnificativ al amenințărilor care vizau celelalte sisteme de operare existente pe piață).

În 2009, programele școlare se actualizează, impunând competențe specifice noi. Nu dispare însă obligativitatea cunoașterii sistemului de operare Windows și a aplicațiilor produse de compania Microsoft. Între noile competențe, doar două țintesc problematica securității, anume: competența specifică de argumentare a necesităţii securizării computerelor şi a reţelelor, respectiv competența specifică de descriere şi aplicare a măsurilor de securitate în utilizarea Internetului.

Analizând la rece, decizia Guvernului României a creat o vulnerabilitate strategică pentru toți beneficiarii sistemului educațional, toți absolvenții fiind limitați la cunoașterea unui singur sistem de operare și la aplicațiile de birou oferite de compania Microsoft, iar toți angajatorii, fie ei publici sau privați, devenind dependenți de o forță de muncă cu un profil al competențelor digitale foarte limitat.

Alte consecințe, cel puțin la fel de toxice, privesc:

• încurajarea pirateriei cu sisteme de operare și programe software produse de compania Microsoft, nivelul de dezvoltare socială și economică nepermițând achiziționarea la scară largă a sistemului de operare Windows și a suitei de aplicații de birou Office, singurele studiate în școală;
• dezinteresul pentru securitate informatică, atâta timp cât copiile piratate se activau folosind patch-uri și crack-uri obtinute prin intermediul unor filiere prea puțin sigure, pierzându-și funcționalitatea odată cu actualizarea sau instalarea unor produse de securitate avansate;
• dependența de programe antivirus trial sau gratuite, limitate în funcționalități, fiind costisitoare soluțiile antivirus care vizează instituții publice cu zeci sau sute de calculatoare și chiar persoanele fizice;
• inhibarea creativității și îndepărtarea resursei de inteligență din țară de alternativele open source, atâta timp cât codul sursă al produselor Microsoft este inaccesibil, fiind secret și protejat de copyright;
• transformarea României într-o țară dependentă organic, de la nivelul înaltei administrații centrale, până la cea mai mică instituție publică sau firmă, de produsele companiei Microsoft;
• alocarea de către instituțiile publice a unor bugete imense pentru actualizarea licențelor Microsoft.

Ar fi existat alternativă? Cazurile de succes din lumea întreagă dovedesc că da.

Sursa: Duncan Hull

Există state care au adoptat cu frenezie alternativele open source (Spania, Brazilia), există instituții publice din toată lumea care au făcut-o (NASA, Departamentul Apărării din Statele Unite, Parlamentul Francez, Primăria din Ciudad de México, Primăria din Munchen), companiile private se bucură din plin de avantajele sistemelor de operare alternative (Novell, Google, IBM, Panasonic, Cisco, Amazon, Wikipedia, McDonalds). Și totuși, nicăieri nu se simte o nevoie mai mare de libertate ca în educație. 33 de universități din Germania au adoptat deja, încă din 2007, sistemul de operare „SuSe Linux Enterprise Desktop”. Rusia și-a propus, tot în 2007, adoptarea la nivel de sistem educațional a soluțiilor Linux, dorind să evite astfel constrângerile financiare și să reducă rata mare de piratare a sistemelor de operare comerciale. Școlile și universitățile din Filipine, Georgia, Italia, Elveția, Macedonia, India (Tamil Nadu) au evadat deja din dependența în față software-ului proprietar.

În România, într-o singură zi, s-a scris istorie. De la o centralizare absolută a deciziilor privitoare la licențierea software-ului, brusc, după „expirarea contractului cu Microsoft” (a se citi „din motiv de DNA”), la 31.12.2013, Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare, a comunicat școlilor că au libertate de decizie în privință modalităților de obținere a sistemelor de operare pentru sistemele de calcul. Pentru prima dată, școlile dobândesc libertatea de a utiliza inclusiv software liber.

Să sperăm că acest eveniment va fi urmat și de o actualizare a programelor școlare, în sensul eliminării referințelor la produsele software licențiate Microsoft, în procesul de formare a competențelor specifice. Mai mult decât atât, ar fi ideal să descoperim că sistemul național de învățământ își reevaluează prioritățile și îmbrățișează cât mai curând, la o scară cât mai largă, tehnologiile open source, devenind un furnizor de securitate cibernetică globală, nu un generator de riscuri și vulnerabilități.

Ținând cont de faptul că dificultățile în utilizarea sistemelor de operare open source sunt pe cale să fiesurmontate, devine o chestiune de timp până când soluțiile alternative vor deveni alegerea naturală, atât în mediul educațional, cât și în cel de business și personal. Multiplicarea soluțiilor Cloud–based (bazate pe Cloud), care permit rularea aplicațiilor direct în browser, vezi Google Drive/Docs (substitut gratuit pentru suita Microsoft Office), fac inutile costurile suplimentare pentru sisteme de operare și aplicații specifice. De asemenea, prezența Centrului software în sistemele de operare open source permite instalarea de programe substitut pentru aproape orice program destinat sistemului de operare Windows, crește atractivitatea acestora și ușurează utilizarea lor.

Nota: Acest articol a fost scris de pe un calculator cu sistem de operare open-source.