Educația nonformală, între practică și dezbateri

După 8 ani de la evenimenul „Experiențe educaționale inovatoare rezultate din parteneriatul școală – comunitate”, desfășurat în cadrul activităților de formare susținute de Inspectoratul Școlar Călărași, am avut din nou șansa proximității colegilor într-o activitate provocatoare, desfășurată în municipiul Constanța. Efortul de organizare a fost împărțit cu inspectorul școlar de specialitate, dl. prof. Cătălin Ion, dar și cu profesorii colegi din zona Oltenița, care au consumat multe energii pentru a se putea deplasa în condiții cât mai avantajoase și confortabile.

Data activității: 25 octombrie 2023
Tema activității metodice: „Contexte educative nonformale, în predarea disciplinelor umaniste”.
Metode valorificate: excursia didactică, conferința, vizita documentară.
Participanți: peste 65 de profesori de istorie, de științe socio-umane și consilieri școlari.
În cadrul Muzeului de Artă Constanța, șase profesori au susținut prezentări în fața colegilor și au stimulat reflecția și dezbaterea pe teme de educație nonformală.
1. Prof. Cătălin Ion – Istorie, inspector școlar de specialitate – Avantajele educației nonformale.

2. Prof. Mădălin Nicolae – Consilier școlar – Exemple de competențe specifice disciplinelor istorie/socio-umane care se pot forma mai ales prin educația nonformală. (vezi prezentarea ppt)

3. Prof. Ana Ștefan – Consilier școlar – Experiențe remarcabile în educația nonformală. (vezi prezentarea ppt)

4. Prof. Maricica Vintilă – Istorie – Dubii, temeri și angoase în legătură cu educația nonformală.

5. Prof. Nicolae Stoiculescu – Istorie – Dubii, temeri și angoase în legătură cu educația nonformală/Limitele educației nonformale

6. Prof. Dumitrel Toma – Științe socio-umane – Educația nonformală și succesul la examene. (vezi prezentarea ppt)

Prezentările au trezit interes, intervențile din public punând sau mutând accentele în moduri creative, astfel încât temele să fie surprinse din cât mai multe perspective.

Cu ocazia acestor prezentări, susținute în mijlocul elevilor constănțeni care vizitau muzeul în timpul programului „Școala altfel”, am avut câteva revelații pe care doresc să le împărtășesc aici:

1. Există o bucurie a învățării în contexte nonformale, iar aceasta este trăită nu doar de elevi și de profesori, dar și de oamenii pasionați de tema educației, fie ei angajați ai instituțiilor culturale (biblioteci, muzee, teatre, cinematografe, grădini zoologice etc.), fie antreprenori sau membri ai comunității.
2. Limitele materiale/financiare și constrângerile birocratice, mai curând decât un atașament excesiv pentru educația formală, frustrează profesorii și le limitează apetitul de a desfășura activități în afara sălii de clasă.
3. Respectarea libertății de decizie și cultivarea autonomiei personale sunt în mai mare măsură apreciate de profesori, decât condiționarea și impunerea într-un mod centralizat a deciziilor.
4. Dezbaterile profesorilor sunt evenimente spectaculoase, din care se pot învața multe lecții utile profesional, iar ele merită să fie încurajate și cultivate sistematic.
5. O viață democratică nu se va putea întâlni în societate, dacă nu se va regăsi mai întâi în școală.
6. Chiar dacă atitudinea favorabilă educației nonformale este generalizată în rândul profesorilor, comparația cu învățarea tradițională, formală, organizată sistematic și desfășurată în cadrul sistemelor clasice de învățământ, care a produs tipuri de achiziții și extinderi științifice, tehnice, artistice care au permis dezvoltarea societății umane până la nivelul cunoscut astăzi, continuă să nască interogații.
7. Accesul la procesele de cunoaștere care au stat în spatele unor invenții sau creații deosebite, precum și înțelegerea atitudinilor unor mari genii ale umanității în legătură cu autoritarismul și formalismul sistemelor tradiționale de educație, dovedesc că nu există un monopol sau o autoritate exclusivă a educației formale/instituțiilor de învățământ clasice asupra succesului educațional.
8. Ideea de complementaritate educațională, care presupune nu substituirea unui tip de educație prin altele, ci combinarea, extinderea și valorificarea multiplelor forme ale educației, este detensionantă și răspunde adecvat unor întrebări care doar în mod superficial ar putea avea răspunsuri exclusiviste.

În urma analizei nevoilor de cunoaștere, exprimate de profesori anterior activității, am identificat o diversitate mare de obiective culturale atractive.

Valorificând această informație, am decis ca profesorii colegi să își organizeze programul de vizite și documentare în mod descentralizat, fie individual, fie în asociere cu acei colegi care aveau interese de cunoaștere similare. Astfel, s-a putut evita situația supraaglomerării unor obiective (urcarea în minaret, formarea grupelor în muzee), iar profesorii care au mai avut experiențe anterioare în Constanța și-au putut orienta energiile în direcții noi.
În urma centralizării feedback-ului generos al colegilor, am putut găsi motive de satisfacție, dar și sugestii utile pentru viitoarele/posibilele evenimente similare.

Încadrarea în temă, interactivitatea și utilitatea informațiilor oferite au reprezentat primele trei puncte tari ale sesiunii de prezentări.

La întrebarea „Ce schimbări ați fi realizat pentru ca prezentările să fie mai bune?”, s-au obținut sugestiile de mai jos.

Sala unde s-a desfășurat activitatea / Informațiile afirmate sa fie susținute cu imagini concrete si cu argumente din realitatea noastra. / Prezentarile au fost diverse asa incat cred ca fiecare a rezonat cu macar una dintre ele. Nu as face schimbari pentru ca vorbim de nota personala a fiecaruia, nu de prezentari bune sau mai putin bune. / Singurul inconvenient pentru mine a fost că nu am avut o sonorizare mai bună, restul ok! / O alta sala, Introducerea de microfoane / În ceea ce mă privește, aș fi vizitat de pildă numai anumite obiective cu tot grupul și aș fi cerut, desigur plătit, câte un ghid la fiecare obiectiv / Incurajarea prezentărilor libere la toți participantii / Doar faptul că s-a auzit destul de greu, a fost cam neplăcut. O boxă activă mică, dar de putere mare , care se vinde cu microfon, ar fi rezolvat problema. Și nu era greu de cărat. Doar că nu aveam, cred, de unde să știm că va exista această problemă. Colegii care au prezentat au fost spectaculoși!

Albumul foto conține imagini și filme din timpul conferinței, dar și fotografii surprinse în oraș și în muzeele vizitate (cu ocazia excursiei sau anterior).

Foarte interesante sunt imaginile surprinse în cadrul expoziției ,,TU”, a sculptorului Aurel Vlad.

Între fotografii se află și cele oferite de dl prof. Robert Niculiță (D-SLR), de dna prof. Laura Budu (Octav Bancila – Încurcat în socoteli), de dl prof. Mădălin Nicolae (cele în care apar eu), pentru care le mulțumesc tuturor. Imaginile surprinse în interiorul sau în proximitatea Muzeului de Istorie și Arheologie, în Moscheea „Carol I” sau chiar în Muzeul de Artă, precum și cele din oraș (Piața Ovidiu, Cazinoul, Farul Genovez), pot fi valorificate ca material didactic. Iar pentru experiențe didactice valoroase, imaginile pot invita la organizarea unor excursii cu elevii.

Dacă doriți să organizați evenimente în sala de conferințe a Muzeului de Artă Constanța, va trebui să contactați muzeul pentru a verifica disponibilitatea sălii în perioada dorită (la telefon 0241.617.012 sau prin mijloace electronice). Taxa de închiriere, de 200 lei/h, se achită în avans, folosind datele următoare: MUZEUL DE ARTA, CUI 4707544, IBAN: RO81 TREZ 2312 1G33 0800 XXXX, TREZORERIA CONSTANTA.

Comunicatul de presă al ISJ Călărași

În încheiere, pentru cunoscători: gladiole. Între ele am pus un răvaș prin care scriu tuturor celor participanți: Mulțumesc!
Mulțumesc mult familiei prof. Cristina Dumitru și Hariton Dumitru (INTER TRANS HARY SRL), pentru că au asigurat un transport de calitate și foarte convenabil tuturor colegilor care au călătorit din Călărași (70 de lei/persoană/dus-întors).

Copertă: Octav Bancila – Încurcat în socoteli, tablou aflat în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Constanța