Subiectul I
1-c, 2-a, 3-b, 4-d, 5-a, 6-c, 7-d, 8-a, 9-b, 10-d
Subiectul al II-lea
Se dă următorul text:
Starea de şomaj poate afecta coeziunea şi armonia unei familii. Totodată, şomajul cronic şi de lungă durată, care generează sărăcia unui grup important din populaţia activă, poate antrena conflicte sociale profunde. Multitudinea de efecte negative ale şomajului pentru societate şi individ justifică pe deplin îngrijorarea guvernelor statelor lumii în faţa acestui flagel şi preocuparea pentru a găsi soluţii de ocupare a forţei de muncă la un grad cât mai înalt.
a. Formulați, într-un singur enunț, ideea principală a textului. 2 puncte
Ideea principală a textului este că șomajul reprezintă o problemă socială care preocupă guvernele lumii.
b. Menționați două concepte sociologice din text. 2 puncte
Două concepte sociologice din text sunt: șomajul și familia
c. Precizați înțelesul celor două concepte sociologice, menționate la subpunctul b. 6 puncte
Prin somaj se înțelege condiția persoanelor care sunt apte de muncă, caută loc de muncă, dar nu se pot angaja.
Familia reprezintă un grup primar bazat pe relații de rudenie, dar și o instituție socială constituită prin căsătorie.
d. Explicați, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacționează conceptele sociologice menționate la subpunctul b. 8 puncte
Există multiple forme în care cele două concepte interacționează. În cele ce urmează le voi prezenta și ilustra prin exemple elocvente.
În primul rând, condițiile socio-economice și educațional-culturale ale familiei pot favoriza apariția șomajului în rândul membrilor săi. Dacă familia este formată din persoane lipsite de competențe profesionale utile pe piața muncii, acestea cel mai probabil vor rămâne neangajate, chiar dacă ar fi apte de muncă și interesate să își găsească un loc de muncă. Un exemplu ar putea viza familia Popescu, formată din absolvenți de școală primară care au abandonat învățământul, neinteresați de educație și de formarea unor competenețe relevante pentru piața muncii, care se confruntă cu șomajul de lungă durată, la toate selecțiile fiind refuzați pentru că nu au absolvit măcar zece clase, astfel neavând o minimă calificare profesională.
În al doilea rând, familia de origine poate exercita presiuni pentru ca descendenții să evite problema șomajului, încurajând participarea la programe de formare profesională, susținând copiii pe durata studiilor liceale, universitare, astfel încât aceștia să devină eligibili pe piața muncii. Un exemplu poate fi cazul familiei Georgescu, care s-a preocupat constant ca propriii copii să frecventeze cât mai multe școli, să participe la programe de educație non-formală, să desfășoare activități de voluntariat coordonate de ONG-uri, să obțină calificări socio-profesionale valoroase, astfel încât să poată fi ușor de angajat pe piața muncii.
În al treilea rând, șomajul poate perturba viața familiei, limitând resursele acesteia, creând premisele nesatisfacerii funcțiilor familiei, a apariției conflictelor în cuplu, și conducând până la destrămarea cuplului. Un exemplu în acest sens poate fi cazul familiei Dumitrescu, care a ajuns la divorț după luni bune în care ambii soți s-au confruntat cu fenomenul șomajului.
În al patrulea rând, șomajul poate determina noi forme de adaptare la realitățile vieții economice, membrii familiilor de șomeri fiind obligați să participe la cursuri de formare care răspund nevoilor agenților economici. Astfel, poate fi prezentat exemplul doamnei și domnului Stoica, care, deși șomeri, s-au mobilizat pentru a acumula noi competențe socio-profesionale, au urmărit diverși formatori din mediul online, au participat la webinarii și sesiuni de formare moderne, au frecventat târgurile cu oferte de muncă, au ascultat cerințele agenților economici, s-au înregistrat pe platforme online de recrutare, relativ rapid reușind să își depășească condiția.
e. Construiți o ipoteză de cercetare sociologică pornind de la textul dat. 6 puncte
Un exemplu de ipoteză de cercetare sociologică, pornind de la textul dat, poate fi: cu cât crește numărul zilelor în care o persoană aptă de muncă șomează, cu atât crește numărul zilelor în care aceasta se culcă nemâncată.
f. Argumentați un punct de vedere personal referitor la rolul școlii în procesul de socializare
secundară.
Opinia mea este că școala are un rol foarte important în procesul de socializare secundară, deoarece aceasta determină expansiunea vieții sociale a individului, prin integrarea în grupul social secundar, favorizează contactele multiculturale, realizează educația culturală și formarea profesională, astfel încât integrarea în viața economică și socială să se realizeze cu succes. În cadrul școlii pot exista interacțiuni și cu alți agenți ai socializării relevanți, precum biserica, ONG-urile, agenții economici, care, prin programe de educație non-formală, pot contribui la adoptarea de către individul uman a acestor valori, norme și modele comportamentale dezirabile la nivel social.
Subiectul al III-lea
Răspundeți fiecăreia dintre următoarele cerințe:
- Precizați înțelesul noțiunii de sondaj de opinie. 3 puncte
- Menționați două caracteristici ale termenului de categorie socială. 6 puncte
- Evidențiați o corelație existentă între termenii grup închis și relații interpersonale redactând un text coerent, de o jumătate de pagină, în care să îi utilizați în sensul specific sociologiei. Punctajul se acordă pentru:
a. utilizarea celor doi termeni în sensul specific sociologiei 2 puncte
b. evidențierea corelației cerute 4 puncte
c. coerența textului redactat 1 punct
d. încadrarea în limita de spațiu precizată 2 puncte - Ilustrați, printr-un exemplu concret, o situație în care statusul poate fi prescris în societate în raport cu meritul. 6 puncte
- Argumentați afirmația potrivit căreia coeziunea unui grup este determinată de mărimea acestuia. 6 p
- Prin noțiunea de sondaj de opinie se înțelege o metodă de cercetare sociologică de tip cantitativ, care presupune adresarea unor întrebări închise, deschise și semideschise, unor persoane din cadrul unui grup țintă/eșantion, prin valorificarea unui instrument de tip chestionar, în vederea determinării unor realități sociale.
- Două caracteristici ale termenului de categorie socială pot fi:
– reprezintă specii ale unui gen social mai amplu, precum societatea;
– prezintă o proprietate comună, o însușire specifică întregii categorii; - Pentru a evidenția o corelație între termenii de grup închis și relații interpersonale, voi prezenta mai întâi sensul acestor concepte. Astfel, grupul închis reprezintă un grup social care, prin norme juridice sau cutumiare, blochează accesul liber al noilor membri, în timp ce relațiile interpersonale se referă la interacțiunile psihosociale dintre două sau mai multe persoane. Corelația dintre cele două concepte se manifestă prin modul în care structura rigidă a grupului închis configurează dinamica legăturilor umane: în timp ce relațiile interpersonale din interiorul grupului devin extrem de intense și bazate pe o puternică solidaritate, cele cu exteriorul sunt reglementate strict sau chiar interzise. Astfel, în anumite comunități tradiționale, precum castele din India sau comunitățile de mormoni, libertatea relațiilor interpersonale este sever îngrădită, interacțiunile intime sau maritale nefiind permise cu persoane din afara grupului, tocmai pentru a conserva granițele și identitatea acestuia. Un exemplu care ilustrează această corelație poate fi cazul lui Mircea Eliade și Maitreyi, o relație interpersonală dificil de construit în condițiile existenței unui grup închis.
- Ilustrați, printr-un exemplu concret, o situație în care statusul poate fi prescris în societate în raport cu meritul.
Un exemplu concret care ilustrează situația descrisă poate fi cazul lui prințului John. El are trei surori mai mari, majore, foarte bine educate, dar, pentru că este băiat, va fi singurul care va moșteni titlul de rege de la tatăl său, chiar dacă acest transfer se va realiza când el este încă minor. - Argumentați afirmația potrivit căreia coeziunea unui grup este determinată de mărimea acestuia.
Confirm teza, potrivit căreia coeziunea unui grup este determinată de mărimea acestuia. În primul rând, nivelul coeziunii este influențat de calitatea relațiilor sociale dintre membrii grupului. Dimensiunea grupului are un impact semnificativ asupra relațiilor dintre membri, în grupurile mici prevalând comunicarea directă și relațiile impregnate afectiv, câtă vreme în grupurile mari comunicarea directă este frecvent substituită prin comunicarea indirectă, iar relațiile dintre membri sunt neutre afectiv. În al doilea rând,o proximitate psihosocială permite medierea rapidă a conflictelor și o sincronizare valorică, câtă vreme creșterea distanței sociale favorizează apariția de subgrupuri cu valori distincte, cu modele comportamentale diferite, care pot ascunde vectorii unei diminuări a coeziunii de grup. Reprezintă o realitate sociologică dovedită științific faptul că cele mai coezive grupuri sociale sunt grupurile primare, de tipul familiei și grupului de prieteni. În concluzie, dimensiunea unui grup influențează radical coeziunea acestuia.
Dumitrel Toma 