Acest USR care decepționează


Văd des articole în presă sau opinii despre amatorismul politicienilor USR. Despre spiritul lor de „Gică Contra” şi despre lipsa anvergurii, despre diletantismul lor. Incoerența doctrinară este aproape întotdeauna criticată şi folosită ca o dovadă în sprijinul ideii că USR-ul este un experiment, un accident politic.

Dar cine a spus că ar fi altceva? Cine a spus că dacă recrutezi oameni oneşti din toate mediile profesionale, oameni fără o carieră politică în spate, vei obține altceva? 

Paradoxul este că aceşti oameni, lipsiți de o experiență consacrată în politica românească, nefamiliarizați cu studiourile de televiziune şi lipsiți de obligația justificării oricăror decizii politice maloneste (de la traseism, politizarea instituțiilor publice, conflicte de interese, averi controversate, abuzuri şi manipulări), au un mare handicap în fața consumatorilor de circ politic autohton. 

Precum mucenicii creştini în arena gladiatorilor romani, sunt slăbiți, incoerenți, împleticiți, uşor de dovedit, uşor de pus cu botul pe labe, uşor de disprețuit. Chiar dacă singura lor virtute este de a oferi o alternativă.

Ei sunt parte din România de dincolo de gardurile vilelor şi imperiilor politicienilor adorați în masă.

Un public obişnuit şi dispus să fie furat, înşelat, ucis cu grație, desconsiderat, în schimbul unui spectacol tv aparent bineintenționat, care linşează întotdeauna constructiv, dispretuieste novicii şi accidentalii. 

Interesează pe prea puțini faptul că principalele analize politice din țara aceasta se organizează la televiziunile unor infractori, unor jefuitori ai bugetului şi ai proprietății publice. Nu mai contează dacă spectacolul este de proastă calitate şi scump, foarte scump. Pentru că buna calitate, după gustul celor mai mulți, este să vadă reşapați, reevaluați, ambramurizanți, tupeişti şi lichele. Nulitățile fostelor puteri sunt cei mai competenți formatori de opinie. Cei mai scumpi jurnalişti sunt slugile celor mai hoți politicieni. Dar toate acestea nu contează, dacă intrarea în Colosseum este gratuită, dacă televiziunea emite liber, accesul fiind permis fără abonament.

USR-ul este un experiment incomod. Nici PSD-ul si nici PNL-ul nu si-au dorit un rival autentic. 

Cine poate susține că vreunul dintre partidele înființate în ultimii 26 de ani a avut la bază strada, oamenii lipsiți de orice alură politică, accidentalii? A fost FSN-ul un asemenea partid?A fost PC-ul un asemenea partid? A fost UNPR-ul un asemenea partid? A fost PRM-ul un asemenea partid? A fost PRU-ul un asemenea partid? Experiența arată că nu.
Dacă s-a întâmplat minunea ca în Casa Poporului să calce şi câțiva din popor, amărâți, cu țărână pe picioare şi cu valori luate din popor, ce şanse erau să devină reprezentativi în rândul aroganților, în rândul infractorilor, în rândul veleitarilor, versaților şi experimentaților în rele. 

Cine vrea să măsoare onestitatea USR-ului, să măsoare promisiunile populiste, tortul bunăstării, laptele şi mierea din gura şi din promisiunile infractorilor. 

Statul providențial este vraja cu care săracii sunt cumpărați de hoți. Este o vrajă care funcționează la nesfârşit.

Aud că o USR-ista a cerut ca managerul RATB să nu fie demis de primarul general al capitalei în lipsa unui audit. Poporul voia sânge, cine să o asculte pe consiliera care cerea legalitate? Dar câți din publicul Colosseumului s-ar lăsa executați înainte de judecată? Câți s-ar lăsa demişi pentru că nu au răspuns la telefon? Câți ar semna contracte manageriale cu clauze care să permită evaluări arbitrare, ad hoc? Şi câți s-ar lăsa demişi astfel, fără să riposteze în justiție?

Aud ca premierul a cerut in aceeaşi conferință de presă demiterea şefului companiei de drumuri, dar şi trimiterea corpului de control al ministrului transporturilor, pentru a evalua activitatea acestuia. 

Sângele pe care îl doreste publicul Colosseumului are un preț piperat. Niciun contract de muncă sau managerial nu poate fi întrerupt la ordin, fără o analiză şi fără motive întemeiate. Cei doi directori, de la RATB şi de la Compania de Drumuri, nu vor câştiga daunele morale şi materiale din buzunarele primarului general sau premierului, ci din buzunarele tuturor celor care acum aplaudă nervul şi viteza de reacție ale împăraților zilei.

Câți îşi amintesc de epoca în care justiția a dat câştig de cauză tuturor şefilor de deconcentrate care fuseseră eliberați din funcții prin ordin guvernamental. Câți au evaluat pagubele din bugetul național, câți au avut în vedere că singurii în câştig au fost reprezentanții partidelor, nu contribuabilii care le plăteau salariile în paralel. 

Da, USR-ul trebuie să fie „Gică Contra”. Dacă ar fi vrut să fie drogații aceluiaşi mod de a face politică şi cetățenie, puteau sta acasă, în fața televizoarelor, sau puteau semna adeziuni la partidele consacrate.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s