Aventura cu moartea a proprietarului de memorie


Azi de dimineață, devreme, moartea a închiriat un apartament în memoria mea.
A intrat în el fără grijă și fără respect, rece și trufașă, ca un crivăț de decembrie într-o livadă de regrete și șoapte.
Pragurile au devenit mai înalte, ferestrele mai mici, dușumelele au încetat să mai scârțâie,
Prunele de pe masă s-au stafidit spontan, strugurii s-au acrit, rudele s-au rărit, apusurile au devenit grăbite.
De atunci, ploșnițele negre nu mai prosperă, câinii își înghit urletele, ciorile părăsesc cuiburile, întunericul întunecă totul.

Azi de dimineață, devreme, moartea a închiriat un apartament în memoria mea.
A scos cu furie orice înrămare de zâmbet, orice urmă de viață, orice respirație sacadată, aruncându-le în stradă.
A ucis ticăitul ceasurilor, a încurcat clopoțeii de vânt și a șters icoanele de pe zidul de la răsărit.
Se suspină mai des, lacrimile nasc noroaie, cimitirele sunt pline de morți, de pași prăfuiți, de flori veștejite.
Moartea nu a răzvrătit toți vecinii, cartierul nu o huiduie.

Azi de dimineață, devreme, moartea a închiriat un apartament în memoria mea.
Odată cu ea, a prins viață o tăcere suspectă. Moartea a ucis liniștea.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.