În anul 1992, în satul Claveyson din departamentul Drome, regiunea Auvergne-Ron-Alpi, din Franța, primarul, consilierii locali, învățători/profesori, antreprenori și cetățeni, înființează în mod voluntar Asociația Amitie (Prietenie) Nucetu (Nucetu este numele unui sat comuna Lupșanu, Județul Călărași). Anunțul apare la pagina 2213 din Jurnalul Republicii Franceze, ediția din 5 august 1992.
- NUMĂR PUBLICAȚIE: 19920032 NUMĂR DE ANUNȚ: 345
- TITLU: AMITIE NUCETU
- SCOP: reunirea energiilor și mijloacelor pentru a ajuta satul românesc Nucetu, promovarea schimburilor, organizarea de evenimente culturale, finanțarea tuturor proiectelor de ajutor
- SEDIUL CENTRAL: primărie, 26240 Claveyson
- DATA DECLARAȚIEI: 13 iulie 1992
- LOCUL DECLARAȚIEI: prefectura Drôme
- DOMENII DE ACTIVITATE:
- Domenii diverse /
Claveyson și Nucetu aveau, la data înființării asociației, sub 1000 de locuitori fiecare, satul francez fiind cu aproape un mileniu mai în vârstă decât adoptatul condamnat de tânăr la desființare (Nucetu fusese înființat în 1910 și propus spre sistematizare în 1988, sub regimul suveranist al cuplului dictatorial Ceaușescu).
Înființarea asociației s-a realizat în baza legii asociațiilor, din 1901. Categoria asocierii: prietenii, grupuri de afinitate, grupuri de sprijin (exceptând apărarea drepturilor fundamentale). Scopul declarat al asociației: ajutarea satului Nucetu din județul Călărași.
”Pe lângă antipatia cancelariilor occidentale, Ceaușescu a atras în 1989 și critici puternice din partea societăţii civile din statele democratice. Activiștii occidentali au fost înfuriaţi de iniţierea unei faze noi a sistematizării, pe care Ceaușescu a anunţat-o cu mare fast la finele anului 1988. După ce terminase marile proiecte urbane, în urma cărora a distrus clădirile istorice ale orașelor prin construcţia unor „centre civice“ din beton, în stilul „realismului socialist“, Ceaușescu pregătea un vast proiect de redesenare a mediului rural. Din cele 13.000 de sate, trebuiau păstrate 7-8.000, iar locuitorii urmau să fie concentraţi în localităţile rămase. Acolo se construiau blocuri și locuinţe colective, în vederea reducerii la minim a suprafeţei locuite. Scopul era obţinerea unei suprafeţe cât mai mari de teren agricol. Apariţia primelor „sate-model“, în jurul Bucureștiului, a creat o adevărată spaimă – nu aveau apă curentă și nici canalizare, grupurile sanitare erau în curte, iar bucătăriile erau la comun, pe fiecare etaj. Nu toate blocurile sătești deţineau această structură, însă zvonurile „ghetoizării“ mediului rural s-au răspândit cu rapiditate și au creat o nemulţumire profundă.” Ilarion Țiu, Ceaușescu și problema sistematizarii rurale, Sfera Politicii nr. 178 (mar-apr 2014).
„Opération Villages Roumains s-a născut dintr-o indignare. După difuzarea filmului-reportaj al lui Josy Dubié, Roumanie, le désastre rouge – în care figura centrala era Doina Cornea, care denunța “sistematizarea” și politica lui Ceaușescu – câțiva tineri belgieni au hotărât că trebuie să facă ceva, că nu pot rămâne indiferenți la ceea ce se petrecea în România, desi nici unul dintre ei nu cunoștea această țară. Ideea de bază – adoptarea satelor românești de către comune occidentale pentru a asigura protecția lor – s-a conturat în timpul unei întâlniri ce a avut loc pe 22 decembrie 1988. Deci, putem spune că aparitia OVR precede cu exact un an dispariția de pe scena politică a lui Ceaușescu. De fapt, organizarea asociației, definirea metodologiei și prepararea demararii operației au mai durat încă o lună și ceva: prima conferință de presă – lansarea propriu-zisă – a avut loc pe 3 februarie 1989. […] Pe data de 5 iulie, peste 1.100 de comune europene aderasera la OVR (dintre care 720 în Franța, 300 în Belgia, 120 în Elveția). Cinci luni de la lansare, OVR era un succes incontestabil și totuși organizatorii belgieni se arătau descumpăniți (în cerc restrâns, desigur) de lipsa de reacții directe din România” Mihnea Berindei, Operation Villages Roumains 1989 – 2005, Revista 22
Practic, inițiativa din Claveyson reprezenta, la 3 ani distanță, o dovadă în plus că Operațiunea Satele României continua cu succes.
Văzută dinspre partea franceză, asociația mobiliza resursele comunitare din satul Claveyson, colecta donații, bunuri și produse, achiziționa produse, organiza transportul acestora în România, pentru ajutorarea instituțiilor și a populației din satul Nucetu, inițial, iar apoi din toate satele comunei Lupșanu. De asemenea, facilita transportul și găzduirea, în satul Claveyson, a unor reprezentanți ai instituțiilor publice românești, organiza vizite de cunoaștere a culturii franceze, a mecanismelor decizionale, a mediului antreprenorial local. Învățătorii, profesori, medicii, funcționarii publici și agricultorii din comună facilitau schimburi de experiență, împărtășind colegilor din România specificul francez. Cultura colaborării, a proiectului, a voluntariatului, a micilor mize mari (precum necesitatea toaletei cu apă), alături de generozitatea oferită unor necunoscuți cu diverse precarități, au fost împachetate frumos și au reprezentat modele exotice pentru comunități în general închise, conservatoare și înfricoșate de schimbare.
Văzută dintre partea română, asociația provoca statu quo-ul, ridicând standardele instituționale locale, dotând școlile cu mobilier școlar, manuale școlare, obiecte de papetărie, resurse educaționale, donând dispensarului uman materiale sanitare, iar comunității, cantități uriașe de produse alimentare și bunuri vestimentare noi și second hand. Distribuirea acestor bunuri se realiza prin școli, prin bisericile parohiale sau prin personalitățile satelor. O preocupare constantă a francezilor a vizat înființarea de grupuri sanitare în cadrul instituțiilor publice, la momentul sosirii lor în comună lipsind cu desăvârșiree. Iar primele instalații de alimentare cu apă, folosind hidrofoare, primele cabine sanitare, cu toalete cu apă, au fost realizate la presiunea lor constantă. Practic, civilizația apei curente a fost adusă la nivel instituțional, în comuna Lupșanu, pe filieră franceză. Francezii au militat pentru dezvoltarea culturii proiectului în instituțiile publice, stimulând și urmărind multianual progresele înregistrate în atingerea diverselor scopuri pe care le propuneau: instalațiile cu apă, dotarea sălilor de sport, crearea unui CDI în Școala Radu Vodă etc. Sătenii mai înstăriți din satele comunei Lupșanu, care aveau instalații de apă curentă și băi, au găzduit oaspeții francezi, i-au ospătat, învățând împreună, de multe ori, să depășească suspiciunea și barierele inerente, să înțeleagă valorile colaborării și implicării în activități de voluntariat. Sărăcia locală nu a fost stârpită de ajutorul consistent, însă o urmă de civilizare s-a produs, școlile și dispensarul din comună fiind racordate la apă caldă cu mult înaintea celor care așteptau modernizarea de la buget, resursele cadrelor didactice și medicale diversificându-se, numeroși copii și adulți din comună beneficiind de alimente, haine și încălțăminte occidentale, cu mult înainte ca ele să devină accesibile la nivel de masă, iar interacțiunile culturale, la care au avut acces mai mulți români, oferind experiențe evolutive și posibilități de emancipare.
Iată mai jos un program de vizite în Claveyson și împrejurimi, organizat de Asociația Amitie Nucetu în anul 2005.
Date | Programme du séjour des délégations roumaines : programme pour Claveyson chauffeurs | Programme | |
| J.1 | Mer. 12 | Maddy et Frédéric Jeanine et Régis | 8 h 25 : * Arrivée de la délégation : St Exupéry Réception du groupe Matin : Visite du conseil régional. Repas au CR Ap-midi : Visite rapide de Lyon Soir : Réception des personnes par les familles |
| J.2 | Jeu. 13 | Maddy Jeanine | Matin : Pour les maires : accueil au conseil général à 9 h à Valence Pour les autres : Visite musée d’Art sacré à Mours Repas pris en commun à Mours Après-midi vers St Laurent – St Jean en Royans Visites :monastère orthodoxe, atelier d’icônes Pont en Royans vers 17h : retour dans la commune Accueil officiel de la municipalité et d’Amitié-Nucetu |
| J.3 | Ven. 14 | Elu de Claveyson Maddy | A Romans : à partir de 10 h jusqu’à 19h30 PROGRAMME PROPOSE PAR L’ASSOCIATION des MAIRES DE LA DROME Vers 19h30 retour dans les familles |
| J.4 | Sam. 15 | Elu de Claveyson Maddy | A Romans : CONGRES A.M.D.(suite) 21h : soirée de clôture, spectacle Vers 23 h retour dans les familles |
| J.5 | Dim. 16 | Membres d’Amitié Nucetu | Matinée tranquille dans les familles 12 h repas chez Danièle Rouchette pour les Roumains 14 h : Visites avec les membres d’amitié -Nucetu : Palais d’Hauterives, St Antoine L’Abbaye |
| J.6 | Lun. 17 | Maddy, Jeanine André Daniel Henri | 9h : visite du Sytrad (centre de tri des ordures ménagères) 11h–16h : Journée CDASR : à Beaumont les Valence Regroupement de l’ensemble des délégations roumaines et des représentants français des 25 parrainages. Vers 20 h : retour dans les familles |
| J.7 | Mar.18 | Maddy Jeanine Elus municipaux | Visite des structures communale et intercommunale Station d’épuration, lagunage Déchèterie, SIBG (avec Henri James, syndicat de gestion de la rivière) Repas du soir avec Amitié Nucetu Retour dans les familles |
| J.8 | Me 19 | Maddy André | Journée CDASR Visites à Valence: visite guidée du vieux Valence C.N.R. (Compagnie Nationale du Rhône)à Portes les Valence (intervention du directeur) Soirée détente CDASR : Salle polyvalente de Beaumont les Valence Vers 23 h retour dans les familles |
| J.9 | Jeu 20 | Membres d’Amitié Nucetu | Visite des écoles Repas de midi dans les familles Courses diverses à Valence l’après-midi Vers 20 h retour dans les familles |
| V.10 | Ven 21 | (Membres d’Amitié Nucetu) Jeanine Maddy | Fin de séjour : Départ de Claveyson à 6h St Exupéry 07 h 10 (enregistrement des bagages) |
În funcție de vremuri și de oamenii care au condus instituțiile comunale din Lupșanu, relațiile cu francezii au cunoscut suișuri și coborâșuri. Deși românii au construit propria asociație – Amitie Claveyson, după modelul francez, forma nu a putut suplini lipsa fondului, activitatea acesteia rămânând mai curând simbolică și practic suplinind lipsa colaborării din partea altor instituții locale.
Iată un exemplu de comunicare, în care se poate citi pasiunea și determinarea pentru implementarea cu succes a unui Cabinet de Documentare și Informare în Școala Radu Vodă.
„Chers amis, bonjour
Il y a bien longtemps que nous n’avons donné de nouvelles mais nous pensions quand même beaucoup à vous. Tout d’abord, nous voulons vous souhaiter une merveilleuse année 2007 et une fracassante entrée dans l’Europe. Nous vous espérons tous en grande forme et en bonne santé. Pour nous tout va bien aussi et nous aurons peut-être le bonheur de vous voir cette année.
Nous voulons adresser à tous l’avancée du projet de « CDI »(Centre de Documentation Pédagogique) dont nous vous avions parlé il y a 2 ans. Nous vous rappelons que ce lieu permet aux élèves de trouver toute sorte de documentation et d’information et surtout les incite à apprendre le français grâce à ce que nous apporterons. L’année dernière, il y a eu 3 créations dans des villages que le Comité parraine et cette fois, c’est notre tour.
Donc au mois d’avril, nous viendrons pour vous aider à installer cette salle. Pouvez-vous nous préciser si vous avez bien une pièce consacrée à ce CDI et quelle en est la surface ? Avez-vous des tables et des étagères pour classer les documents ?
Le Comité achètera des livres et des dictionnaires en France, le reste de l’équipement sera acheté en Roumanie.
Voici la liste type d’un équipement de CDI que nous avons envoyé au Conseil Général de la Drôme.
– Série de 12 dictionnaires français
– Série de 12 dictionnaires roumain-français-anglais
– Valise d’une cinquantaine d’albums et romans français
– 4 séries de petits albums français (séries de 11)
– Un ordinateur avec graveur DVD et connections internet
– Une imprimante laser (peu gourmande en consommables)
– Un téléviseur avec lecteur DVD
– Un rétroprojecteur
– 1 lecteur radio-cassette-lecteur CD
– Un appareil photo numérique
– Un logiciel de bibliothèque
– 6 casques
– CD et DVD et cassettes (chansons françaises, documentaires)
– Boites de jeux
– Documentation sur Rhône- Alpes
– 1 abonnement à une revue
– petit matériel de bureau
La subvention s’élèvera environ à 1500 € ce qui vous obligera à faire des choix. C’est pourquoi, nous voulons connaître vos besoins tout d’abord en livres (classiques, BD……), documents (quels sujets ?) et dictionnaires français (combien) et ensuite pour le reste de l’équipement. Nous souhaitons que vous nous répondiez dès que vous en aurez discuté afin que l’on puisse prévoir vos achats.
Il faudra aussi réfléchir au fonctionnement de ce CDI et à la personne qui en sera responsable.
Nous espérons que vous travaillerez bien tous ensemble pour que la réussite de ce projet soit totale et qu’un maximum d’enseignants adhère à cette réalisation.
Nous attendons votre mail avec impatience et nous vous embrassons de tout cœur.
Maddy et Frédéric
Inima asociației Amitie Nucetu au format-o primarii satului Claveyson (Jeannine Grève – înainte de 2001, Alain Baboin – după 2001), alături de un nucleu de fideli ai cauzei, între care amintesc pe neobosiții Frederic De Flaugergues, Maddy De Flaugergues, Christiane Tribouiller, Daniel Tribouiller, Danièle Rouchette, Regis Allemand, Christiane Allemand, Henri James. Ei au beneficiat și de susținerea lui Georges Chabaud, președintele Comitetului Drôme-Ardèche de Ajutorare a României.
În mod sigur, toți cei care au animat Asociația Amitie Nucetu au înfruntat o mulțime de dificultăți, de situații paradoxale, de situații conflictuale, de inconsecvențe, de blocaje culturale, de precarități umane, de inabilități manageriale, aventurându-se într-o lume incapabilă să le răspundă nu doar cu aceeași unitate de măsură, dar nici măcar cu o minimă recunoștință, de multe ori. Cu toate acestea, timp de două decenii au tratat comuna Lupșanu ca pe un copil al lor, investind energie, timp, eforturi, inițiative, confruntând bariere greu de surmontat uneori, incongruențe valorice, limite peste limite, cu o tenacitate și cu o răbdare absolut admirabile.
Mă folosesc de activitatea acestei asociații, care a fost dizolvată la 20 de ani de la înființare (în 2012), pentru a ilustra teza suveranității europene, un concept pe cât de vag definit, pe atât de puternic obturat de viguroasa și aroganta suveranitate națională, de care politicienii se folosesc pentru a revendica o putere atât de stearpă, prin arbitrariul ei.
Reprezentările dușmăniei europene, întreținute cu atâta pasiune de unii politicieni, servesc drept revanșardă replică adresată propriei infirmități a memoriei. Mă întreb, când vom prelua noi înșine modelul asociației Amitie Nucetu și vom căuta la marginea lumii un loc fără apă curentă în care să ne manifestăm suveranitatea. Mă întreb când vom transfera din bogăția puterii noastre de muncă, prin angajament voluntar, individual sau asociativ, în contul unor străini năpăstuiți din depărtări. Și când vom închide gurile păgânilor cu pumnii îndreptați spre cer, celor care nu ar da nimic, nimănui, niciodată, invocând o eternă sărăcie ancestrală. Și mă întreb, ce vom simți când, dăruind, investind, sacrificându-ne, în numele binelui străinului, el ne va privi cu dușmănie și ne suspecta că-l otrăvim, revendicându-și propria suveranitate asupra urii?
Dumitrel Toma 