Școala în pandemie – Cercetare educațională în județul Călărași


A trecut un an de când suntem în pandemie și nu de puține ori mi-a trecut prin cap ideea că este o perioadă în care se pot face foarte multe studii, investigații, cercetări, pentru a surprinde reacțiile societății umane într-o perioadă atât de bogată în caracteristici noi, cu totul surprinzătoare și nespecifice.

Pentru profesori, pentru părinți și pentru elevi, schimbările educației sunt semnificative, surogatul de școală online este provocator.

Iată de ce am pus la cale o cercetare educațională care să vizeze calitatea învățământului călărășean online și reprezentările elevilor, părinților și profesorilor asupra pandemiei.

Împreună cu prof. Magdalena Tuță, inspector școlar pentru Istorie, Științe socio-umane și Consiliere școlară din județul Călărași, dar și cu alți colegi profesori din județ (prof. Veronica Asan, prof. Irina Filip, prof. Marilena Decu, prof. Mirela Șocariciu, prof. Daniela Elena Toma, prof. Daniela Lișman, prof. Nicolae Filip, prof. Alexandra Maria Iancu, prof. Lica Achim, prof. Carmen Marica, prof. Liviu Moise), avem deja experiența unei cercetări de succes, realizată cu câteva luni înainte de începerea pandemiei, dedicată conceptului de hedonism școlar – Școală, dar cu drag! Cum arată școala în care se învață cu plăcere?

Liceul Danubius este singurul din municipiul Călărași care pune la dispoziția elevilor, în oferta educațională, o clasă la specializarea științe-sociale, iar cultura investigației sociologice este o caracteristică specifică acestei instituții, valorificată deseori în timpul târgurilor ofertei educaționale, dar inițiată cu mult înaintea venirii mele în liceu, încă de pe vremea când regretatul profesor, jurnalist și om de cultură călărășean, dr. Sorin Danciu, realiza sondaje stradale împreună cu elevii claselor de jurnalism.

https://infogram.com/sondaj-stiinte-sociale-danubius-1h984wxkv7od6p3

Toate aceste daruri ale trecutului m-au motivat, dar nu doar ele. Există mesageri care avertizează că pandemia nu va ieși din lume la fel de subit cum a intrat și că efectele ei se vor resimți decenii. Avem datoria să valorificăm experiențele educației din acest an „experimental”, astfel încât să nu dăm naștere unor generații experiment. Este important de înțeles cum au evoluat reprezentările elevilor, părinților și profesorilor despre educație, cum au evaluat aceștia calitatea proceselor educaționale, în această perioadă, astfel încât școlile să fie pregătite, pe viitor, să evite repetarea unor greșeli sau generalizarea unor practici lipsite de semnificație pozitivă pentru comunitatea educațională.

Cercetarea educațională își are prezentarea și instrumentele în site-ul www.scoala-in-pandemie.ro.

Cercetarea educațională valorifică metoda sondajului, fiecare categorie de stakeholderi fiind investigată printr-un chestionar specific. Sunt puse la dispoziție mijloace de cuantificare a contribuțiilor, la fiecare oră situația chestionarelor completate și a școlilor din care provin respondenții fiind actualizată automat.

Pot face parte din echipa de cercetare și alți colegi, elevi sau părinți, însă certificarea implicării dumnealor se va realiza doar condiționat, dacă școala a reușit să furnizeze o cantitate de date care să dobândească caracter de reprezentativitate (echivalent unui procentaj de 10% dintre elevi, dar și părinți și profesori).

Vor exista două categorii de date ale cercetării: datele oferite publicului larg fără restricții (concluziile macro-analizei realizate la nivel județean, bazele de date cu răspunsurile – exceptând școala asociată și adresele de email), dar și date confidențiale, la care vor avea acces doar școlile și respondenții asociați fiecărei școli în parte, care solicită acest acces (analiza particularizată va conține atât date publice cât și date confidențiale, fiind realizată pentru toate școlile care au atins eșantionul reprezentativ). Nimeni nu va avea acces la date care să permită identificarea respondenților.

Invit cititorii acestui articol, pe cei care se află în una dintre categoriile vizate de această cercetare educațională, să contribuie la această cercetare furnizând propria perspectivă asupra școlii online și asupra pandemiei.

Link-uri pentru elevi:
http://scoala-in-pandemie.ro/2021/02/25/chestionarul-elevilor/,
https://forms.gle/bz5NobCpZnSkre7H6

Link-ul pentru părinți:
http://scoala-in-pandemie.ro/2021/02/25/chestionarul-parintilor/
https://forms.gle/QXfGPFNC6XvZjDBfA

Link-ul pentru profesori:
http://scoala-in-pandemie.ro/2021/02/25/chestionarul-profesorilor/
https://forms.gle/XZsSms4bVZqtEkd36

A intrat cuvântul frig în cuvântul iarnă


Când cuvântul eu se ascundea în cuvântul copil, nu existau cuvintele cod galben de ninsoare. Și cuvântul ningea se întâmpla fără vreun cuvânt cod. Creșteau cuvintele troiene fără să poată fi măsurate în cuvântul centimetru. Creșteau cât cuvântul casa, apoi au crescut cât cuvântul gard, iar mai târziu au crescut doar cât cuvântul ecran.

Când cuvântul eu se ascundea în cuvântul copil, cuvântul iarna dura cât cuvântul luni. Și, deși toată lumea se grăbea spre cuvântul primăvară, cuvântul iarnă se opunea prin cuvântul răbdare. Răbda cuvântul animal, răbda cuvântul om, răbda cuvântul mugur, răbda cuvântul ghiocel. Odată cu trecerea cuvântului timp, cuvântul răbdare a renunțat la cuvântul iarnă, iar astăzi se grăbesc cuvintele animal, om, mugur și ghiocel spre cuvântul primăvară.

Când cuvântul eu se ascundea în cuvântul copil, cuvântul tremurat intra în cuvântul oase, cuvântul dârdâit intra în cuvântul dinți, cuvântul îngheț intra în cuvântul muci, cuvântul ger intra în cuvântul case. Astăzi, cuvântul tremurat intră în cuvântul iarnă doar în cuvântul joi. Și nu stă mult, iese cuvântul iarnă din cuvântul joi imediat după cuvântul duminică.

Astăzi este cuvântul vineri. Ce surpriză, tocmai a intrat cuvântul frig în cuvântul iarnă.