Profesorii „politicieni”, antimodele profesionale


Scriu acest articol inspirat nefast de haosul politic și administrativ din Inspectoratul Școlar Județean Călărași (linkuri catre articole de presa: aici, aici, aiciaiciaici si aici; nu le ratati!), haos care a atins cote paroxistice la acest început de an școlar (2013-2014), când, timp de 12 zile, nu a existat numit formal un inspector școlar general. Consecințele imediate: instituții școlare decapitate, trupe de inspectori/directori „alternativă”, instabilitate instituțională, trafic de influență și șantaje etc.

Aceasta degringoladă are, din punctul meu de vedere, mai multe cauze, pe care le voi enumera și explica.

1. Profesorii „politicieni” (voi folosi acest termen cu ghilimele, pentru ca sensul folosit este cel peiorativ: persoană care face din politică un mijloc abil și demagogic de realizare a intereselor personale) nu reprezintă modele profesionale. Nu sunt independenți și autonomi profesional, își câștigă „respectul și puterea”, strict formale, din alipirea la partidele politice aflate la guvernare. Dovada că acești oameni sunt insignifianți profesional se regăsește în statutul acestora când pierd puterea oferita de susținerea politica, de cele mai multe ori aceștia revenind în anonimat, starea lor naturală

2. Profesorii „politicieni” nu reprezintă modele de succes în carieră. Succesul profesional facil, care măsoară viteza și amplitudinea saltului dintr-o poziție executivă într-una manageriala, sub auspiciile unei autorități extraprofesionale, exclusiv politice, reprezintă simultan indicativul unei potențiale vulnerabilități (susținerea se va cere răscumpărată), dar și mărturia unei labilități caracteriale (predispoziția spre impostură).

3.  Profesorii „politicieni” sunt oameni frustrați și afectați profund de sentimentul sărăciei. Sunt puține excepțiile de manageri care și-au dedicat mandatele respectării fidele a cadrului legal în vigoare sau perfecționării lui. În general, managerii numiți politic au alte priorități: de natura economica (firmele agreate de factorul politic trebuie sa câștige lucrările finanțate din bani publici, decidenții susținuți politic trebuie sa maximizeze profitul), de natură socială (trebuie angajați cât mai multi clienți ai partidelor politice, trebuie facilitate transferurile în sistem ale elevilor cu background politic). De asemenea, ei trebuie să consacre merite false atât pentru angajați cât și pentru elevi (a se vedea repartizarea „posturilor”, „funcțiilor”, „gradațiilor”, „dirigențiilor”, „orelor suplinite” dar și forfota din timpul campaniilor electorale, sau zgomotul „infracțional” din timpul examenului de Bacalaureat). Sunt frustrați pentru ca întotdeauna ei sunt uneltele altora, rareori dobândesc putere reală, pentru că rareori o au când intră în partid.

Sărăcia se măsoară în câteva comportamente tipice parvenitului: schimbarea garderobei și a cercului de prieteni, diversificarea bijuteriilor, achiziționarea unor obiecte de lux. Lipsa unui echilibru intre nevoi și resurse, angajarea unor credite costisitoare, pe durate lungi de timp, determinată de perspectiva falsă asupra propriei valori: „sunt de neschimbat”, fac ca nevoia de susținere politică să devina atât de vitală, încât toate mijloacele imorale folosite pentru a o câștiga (traseismul, obedienta, infracționalitatea), să devină indispensabile

4. Profesorii „politicieni” nu sunt doar impostori profesionali, dar și impostori politici. Ei își impun agenda personală chiar și împotriva programelor electorale și de guvernare ale partidelor pe care le susțin. Profesionalizarea managementului în instituțiile publice de învățământ a reprezentat un obiectiv politic asumat de toate partidele politice care au guvernat în ultimii 10 ani. A se vedea punctul 2 din Pactul National pentru Educatie. Din nefericire, oamenii sistemului au sabotat constant acest obiectiv. Registrul național al „experților în management” a devenit caduc tot prin acțiunea decidenților din sistem, care au permis transformarea lui într o „forma fără fond”. 

5. Existența profesorilor „politicieni” demotivează și coboară standardele în sistem. Unul dintre cele mai exigente concursuri organizate în ultima perioada, cel pentru selecția profesorilor mentori pentru inserție profesională a profesorilor/cadrelor didactice stagiari/stagiare, a înregistrat cote minime de participare și succes. Percepția alternativei facile, care iți garantează succesul fără muncă, fără perfecționare, fără efort personal, este de natură sa afecteze pe termen lung motivația personalului didactic pentru performanță și calitatea resursei umane din sistem.

În ultima perioada am fost martor, dar am și primit numeroase semnale despre „excesul de zel politic” al colegilor „politicieni” din Inspectoratul Școlar Călărași și din Casa Corpului Didactic Călărași (directori forțați/șantajați pentru a încadra persoane agreate politic dar care nu au participat la concursurile de ocupare a posturilor didactice, inspectori școlari cu normă întreagă care primesc indemnizații de diriginte, în detrimentul profesorilor titulari din unitățile de învățământ, profesori titulari nedreptățiți pentru a fi avantajate cadre didactice suplinitoare, cu intensă activitate politică etc.).


Lucrurile nu merg absolut deloc în direcția corectă.


Recomand tuturor colegilor care se confruntă cu situații de abuz, să utilizeze cu încredere instrumentele puse la dispoziție atat de Ministerul Educației Naționale, cât și de alte instituții specializate în lupta cu infracționalitatea. 

 

  • Proiectul „Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare” Puteti sesiza fapte de corupție completând formularele online de la adresa  http://www.educatiepentruviitor.edu.ro/web/men/prima-pagina

  • Direcția Națională Anticorupție: Aveți posibilitatea să contribuiți la semnalarea unor fapte de corupție despre care aveți cunoștință și la tragerea la răspundere a persoanelor suspectate de comiterea lor. Adresa unde puteți sesiza online: http://www.pna.ro/faces/sesizare.xhtml

  • Persoanele interesate pot sesiza săvârșirea unei infracțiuni de competența DIICOT pe adresa de e-mail diicot@mpublic.ro sau la sediul instituției din București  Bd. Libertăţii, nr.14, sector 5. Sesizarea trebuie să conțină în mod obligatoriu datele prevăzute de art. 222-223 Cod procedură penală.

 

Eu însumi voi valoriza aceste instrumente, încercând sa calmez avalanșa de abuzuri care afectează profund mediul educațional călărășean. 

Uniți, salvam nu doar Roșia Montană, ci infinit mai mult.

{fcomment}

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s