Lecțiile trecerii prin Clementinum


Cei mai mulți turiști care vizitează Praga, capitala Cehiei, vizitează și complexul Clementinum. O capelă închinată Sfântului Clement, în secolul XI, marchează originile acestui loc, devenit ulterior mănăstire dominicană, colegiu iezuit, universitate, observator astronomic și bibliotecă. Ca multe clădiri din Praga, și acest complex ascunde mărturiile evoluției culturale și spirituale locale și europene.

Nu ne va surprinde, deci, să vedem cum, în interiorul bisericii Sf. Salvador, parte din complexul Clementinum, Sf. Evanghelie este așezată pe un pupitru strălucitor care pune în evidență modelul atomului de carbon, așa cum a fost el reprezentat de fizicianul laureat Nobel – Ernest Rutherford, sau cum Sfânta Masă este susținută chiar de modelul heliocentric al Universului. Ca o observație, ambele modele sunt astăzi desuete.

Nu ne va surprinde nici că în interiorul bisericii sunt înhumate două personalități iezuite care s-au remarcat prin atitudini contrare în relație cu cartea: Antonin Koniáš, supranumit și “distrugătorul cărților cehe”, din cauza excesului de zel depus pentru a bloca “obscurantismul” propagat odată cu reforma religioasă (a ars 30.000 de cărți considerate eretice, iar pe altele le-a cenzurat, inventând chiar un catalog al cărților interzise, catalog care a continuat să fie obligatoriu până în 1770, la 10 ani de la moartea sa), si Bohuslav Balbín, renumit ca “apărător al limbii cehe” și adversar al germanizării. Pe toată durata anului, această biserică este gazda a numeroase concerte de orgă (grație celor două orgi restaurate și funcționale). Confortul este foarte important în această biserică, pe timpul iernii canapele fiind acoperite cu pături termice.

Doi pași mai în spate, turistul poate călca pe treptele turnului astronomic construit in 1722, devenit gazda uneia
dintre cele mai vechi stații meteorologice din Europa Centrală și singurul loc din lume unde se fac măsurători regulate și neîntrerupte ale temperaturii aerului și presiunii atmosferice încă din 1752 (din 1800 se fac măsurători la fiecare două ore). Acest turn le-a permis astronomilor iezuiți să determine meridianul Praga, iar din 1842 pana in 1920 ora amiezei să fie anunțată prin fluturarea unui steag. Mai nou, stația meteorologică a confirmat teoriile privitoare la încălzirea globală, furnizând între 2000 și 2006 aproape 50 de avertizări privitoare la depășirea repetată a temperaturilor maxime înregistrate vreodată în Praga. Turnul are pe acoperiș un Atlas care poartă în spate întreaga boltă cerească.

Tot în Clementinum se află și Biblioteca Barocă, considerată astăzi una dintre cele mai frumoase biblioteci din lume. Picturile realizate de Josef Diebel reprezintă Știința, Arta și Templul Înțelepciunii (pe cupolă). Se spune că iezuiții au sosit în Praga aducând cu ei o singură carte, iar apoi au reușit să îmbogățească biblioteca cu peste 20.000 de volume, majoritatea teologice, obținute și cu ajutorul împăratului Iosif al II-lea, care a decis ca toate mănăstirile desființate să trimită cărțile la Clementinum. În semn de recunoștință, portretul acestuia este pictat la loc de cinste. Cînd am vizitat biblioteca, o parte din cărți erau trimise în Germania pentru a fi scanate și digitalizate astfel încât să devină accesibile prin intermediul bibliotecii virtuale Google Books.

Scriitorul Jorge Luis Borges menționează aceasă bibliotecă barocă în romanul “Miracolul secret”. Personajul principal visează biblioteca din Clementinum în care bibliotecarii îl caută pe Dumnezu în cărțile bibliotecii. ”Spre dimineaţă, a visat că se ascunsese într-una din navele bibliotecii Clementinum. Un bibliotecar cu ochelari cenuşii l-a întrebat: Ce căutaţi? Hladik i-a răspuns: Îl caut pe Dumnezeu. Bibliotecarul i-a replicat: Dumnezeu se află într-una din literele dintr-una din paginile unuia dintre cele patru sute de mii de volume din Clementinum. Părinţii mei şi părinţii părinţilor mei au căutat această literă; eu am orbit căutând-o. Şi-a scos ochelarii şi Hladik i-a văzut ochii care erau morţi. Un cititor a intrat să restituie un atlas. Acest atlas este inutil, a spus el şi i l-a dat lui Hladik. Acesta l-a deschis la întâmplare. A văzut o hartă a Indiei. Şi dintr-o dată. sigur de el, a pus degetul pe una dintre literele minuscule. O voce vecină i-a spus: Timpul cerut de tine ţi-a fost acordat. În punctul acesta Hladik s-a deşteptat.”

Școala înființată de iezuiți încă de la venirea lor a fost promovată la rang de universitate în anul 1622, complexului format din săli de clasă și dormitoare adăugându-i-se biblioteca, tipografia, farmacia, teatrul și cele două biserici. În 1654, Universitatea Carolină (înființată în 1347) a fost unită cu Clementinum, universitatea rezultată, Carol-Ferdinand, găzduind facultățile de filosofie și teologie. În urma desființării ordinului, în 1772, iezuiții au părăsit Clementinum, dar universitatea a rămas. În 1930, facultatea de filosofie a fost mutată într-o nouă clădire și Clementinum a devenit gazda Bibliotecii Naționale a Cehiei, bibliotecă care deține un fond de carte impresionant (aproape șapte milioane de cărți), dar și multe lucrări unice, de importanță mondială. Această bibliotecă deservește mai mult de un milion de utilizatori, anual fiind împrumutate peste un milion de cărți. Colecția de manuscrise este formată din codicele donate de Carol al IV-lea Universitatii, in 1366, manuscrise indiene, papirusuri grecești. De asemenea, sunt conservate în bibliotecă piese unice, precum Codexul Vysehrad, de la 1085, creat la încoronarea primul rege ceh Vlatislav. Tot în bibliotecă se pot regăsi lucrări dar și părți ale bibliotecii astronomului și matematicianului Tycho de Brahe, cel care reușește să-l aducă în Cehia pe Johannes Kepler, dar și lucrări ale pedagogului Comenius și biblioteca personală ale lui Bernard Bolzano.

Mitologia, creștinismul și cunoașterea științifică oferă acestui spațiu un caracter sincretic remarcabil. Doar cunoscând această efervescență religioasă, culturală, educațională și științifică putem spera să înțelegem resorturile intime ale societății pragheze, una dintre cele mai secularizate societăți din întreaga lume (80% se declară agnostici, atei sau fără religie). În pofida, sau tocmai datorită acestei secularizări, milioanele de vizitatori care ajung în Praga descoperă o societate dezvoltată, foarte bine organizată, cu o incidență mică a infracționalității. Asemenea Clementinum-ului, cele mai multe obiective turistice din Praga ascund istorii ale contribuțiilor religioase și intelectuale, ale evoluției culturale și științifice, dar mai ales mărturii ale evoluției spiritului.

 

Sursele imaginilor

Sfânta Masă – arhiva personală

Atlas: http://www.panoramio.com/photo/26181304

Biblioteca barocă – http://img.radio.cz/pictures/t/praha/klementinum.jpg

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s