Primele concluzii

Adaugă un comentariu

Primăria Călărași a găzduit miercuri, 6 noiembrie 2019, Cercul Pedagogic al profesorilor de istorie, științe sociale și al consilierilor școlari din județul Călărași.

Există o un echilibru între elevii respondenți din ciclul gimnazial și elevii respondenți din ciclul liceal.
Localizarea liceelor în special în zonele urbane favorizează un aparent dezechilibru, însă elevii acestora provin în egală măsură și din zonele rurale din proximitate.
Elevii care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte, nu merg cu plăcere la școală.
Elevii din mediul rural dorm mai multe ore pe noapte, în medie, decât elevii din mediul urban.
În clasele mici, interesul pentru plăcerea de a merge la școală este mai mare decât în clasele mari.
Elevii din clasa a IX-a sunt mai preocupați să meargă cu plăcere la școală. Pe măsură ce vârsta crește, acest interes se diminuează
În medie, școala este mai puțin atractivă pentru elevii cu vârste mai mari.
Pentru elevii care frecventează școli din mediul rural, școala este mai atractivă decât pentru elevii care frecventează școli din mediul urban. O explicație poate fi concentrarea liceelor în mediul urban și scăderea interesului pentru școală la vârste mai mari.
Dorința de a mai sta la școală scade de la clasa a V-a, până în clasa a XII-a. Jumătate dintre elevi se confruntă cu lipsa timpului, sub asediul activităților școlare. În clasele a VIII-a și a XII-a se constată o aglomerare a activităților școlare.
Cu cât crește vârsta elevilor, cu atât scade numărul de ore de somn pe noapte.
Cei mai mulți elevi asociază plăcerea de a merge la școală cu reducerea numărului de teme, cu lipsa stresului, cu învățarea prin joc, cu reducerea numărului de teste și evaluări, dar și cu învățarea practică.
Spre deosebire de elevi, profesorii cred că elevii asociază plăcerea de a merge la școală cu învățarea prin joc, accesul la tehnologii digitale, învățarea practică, mai puține teme.
Cei mai mulți părinți asociază plăcerea elevilor de a merge la școală cu numărul temelor, învățarea practică, învățarea prin joc, lipsa stresului și libertatea de alegere.

Se poate concluziona că părinții și profesorii nu intuiesc 100% fidel nevoile elevilor.
Programul școlar, temele și numărul disciplinelor școlare inhibă plăcerea elevilor la școală.
O treime dintre elevi nu comunică sugestiile schimbării. Ceilalți le comunică colegilor, dirigintelui și părinților.
Elevii din mediul rural sunt puțin mai optimiști în privința impactului personal asupra stării de bine din școală, însă atât elevii din mediul rural cât și elevii din mediul urban cred, în majoritate, că nu influențează sau influențează extrem de puțin starea de bine din școală.
Elevii mai mici consideră că produc schimbări mai mari în școală. Reprezentarea impactului personal scade pe măsură ce crește vârsta elevilor.
Cei mai mulți profesori sunt de acord că educația de calitate implică stări de bine ale elevilor.
Aproape pentru toți profesorii este esențial ca elevii să vină cu plăcere la școală.
Deși aproape toți profesorii sunt interesați de starea de bine a elevilor, mai mult de jumătate folosesc în mică sau foarte mică măsură instrumente pentru a afla ce simt elevii în școală.
În pofida răspunsurilor elevilor, care în proporție mai mare de 50% asociază școala cu stări de bine, profesorii sunt sceptici în privința interesului elevilor de a petrece timp în școală.

Fișierele cu baza de date

Fișierele de mai jos nu conțin coloanele referitoare la unitatea școlară și la adresa de email, asigurând anonimatul complet al respondenților.

Răspunsuri elevi

Răspunsuri părinți

Răspunsuri profesori (două răspunsuri au fost eliminate, vârstele respondenților și conținutul celorlalte câmpuri indicând un abuz în completarea formularului)

Articolul în format *pptx needitabil

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.