Pandemia de nimic


Leacurile iau forme reci, alungite, de gloanțe,
Mâini murdărite de bani, de ghinioane, le împușcă pe străzi,
Gurile de tun lansează urzeli și fantaste speranțe,
Când lumea hlizește războinic, cadavrele vii protestează în clăzi.

Leacurile s-au transformat peste noapte în gloanțe,
Mâini războinico-septice strâng, încleștate, audiențe mortale,
Mitralierele trag live-uri infinite, prin pori transpirând aroganțe,
Când carnea de tun e mai vie, bombe parșive produc răni fatale.

Leacurile nasc blestematele gloanțe,
Mâini goale, pline de ghiuluri solare, le înfig în naivi,
Grenadele țin zilnic ședințe-n instanțe,
Când râde speranța în semeni, războinicii sfârșesc ca nocivi.

1 comentariu

  1. Bună dimineața domnule profesor! Frumoasă poezie ati scris iarăși! Asistăm la o redefinire a normalului! La Facultatea de filosofie va începe un curs despre NOUL NORMAL!
    „Nu teobosi să convingi pe nimeni de nimic! Fiecare vede doar cât înţelege. Fii o inspiraţie!”
     Beniamin Muj Gânduri bune de Ziua Mondială a Inimii!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.