Educația @RBLS 2017

Nu obișnuiesc să vorbesc sau să scriu despre bani, dar pe asta trebuie să v-o spun. Am avut șansa să particip la un Summit unde non-membrii clubului Romanian Business Leaders și-au asigurat biletele plătind intre 300 și 500 de euro. Nu știu care este știrea WOW mai mare, cea că eu am participat la un asemenea eveniment sau cea că un asemenea eveniment se organizează în București.

Relax! Eu am avut doar șansa să fiu invitat.

De ce am ales să încep acest articol vorbind despre prețul biletelor la Romanian Business Leaders Summit – 2017?

Pentru că, aparent, toată lumea asociază educația cu nivelul salarizării cadrelor didactice. Este o realitate că orice dezbatere legată de educație ajunge, mai devreme sau mai târziu, la problema procentului din PIB alocat educației investit în educație. Iar atunci când se întâmplă asta, discuția despre dimensiunea investiției în educație se reduce, de cele mai multe ori, la subiectul costurilor cu salariile profesorilor. Sunt pline grupurile profesorilor de „năframe în vârf de băț” pe care sunt formulate exclusiv cereri salariale. Sunt pline campaniile electorale de promisiuni legate de creșterile salariale acordate profesorilor.

Și totuși, la RBLS 2017, dacă ai fi plătit un bilet de 500 de euro, ai fi putut afla de la profesorul Eric Hanushek, că educația stă mai puțin în nivelul salarizării profesorilor și mai mult în mecanismele de selecție și în politicile de recompensare a meritelor, care pot influența în mod esențial calitatea profesorilor. Câtă vreme remunerarea profesorilor se realizează preponderent după două criterii care nu au legătură cu eficacitatea muncii lor, gradele didactice și vechimea la catedră, este de așteptat că țintele sistemului să ia forma țintelor profesionale ale profesorilor, iar consecința să fie ceea ce vedem deja, sisteme educaționale care sunt victimele unui formalism greu de amenințat, unui formalism stabil.

Populara temă a salarizării profesorilor ascunde însă interogații mai puțin confortabile, pe care profesorul Hanushek le-a putut formula, deși în România ele sunt foarte rar prezente la nivel de discurs public sau politic.

Care este impactul educației din România asupra salariilor forței de muncă?
Care este impactul educației asupra productivității unei persoane pe durata întregii vieți?
Care este impactul educației asupra produsului intern brut?
Cum s-ar putea modifica produsul intern brut dacă rata analfabetismului funcțional și scorurile PISA s-ar îmbunătăți?
Ce modele poate urma educația din România pentru a garanta creșteri economice sustenabile?
Ce lecții se pot învăța din experiențele țărilor care și-au reformat educația?

Întrebările sunt dificile, cu atât mai mult cu cât, în România, salariile din sistemul bugetar sunt mai mari, în medie, decât cele din mediul privat, statul fiind cel mai mare angajator, iar creșterea sau scăderea lor realizându-se mai curând independent de eficacitatea, rentabilitatea, profitabilitatea muncii, deciziile salariale reflectând arbitrariul promisiunilor electorale, politicilor publice și negocierilor sindicale.

Concluziile profesorului Hanushek ar putea fi  enunțate astfel: dezvoltarea socială nu se poate realiza fără creștere economică, creșterea economică nu se poate realiza fără competențe și aptitudini individuale, obținute prin educație, schimbarea educației este posibilă, presupune angajament pe termen lung, dar merită.

Pentru detalii suplimentare, puteți urmări sesiunea plenară: Rolul educației în a genera o creștere economică sustenabilă, dar și prezentarea realizată de prof. Eric Hanushek.

Rolul educatiei in a genera o crestere economica sustenabila

Deși prezentarea în plen și atelierul de lucru cu profesorului Hanushek au reprezentat puncte centrale pe agenda Summit-ului, reflectând importanța pe care Fundația Romanian Business Leaders o acordă subiectului educației din România, multe din sesiunile summit-ului au orbitat, mai mult sau mai puțin explicit, în jurul temei educației.

Aș vrea să vorbesc în continuare despre curajul și responsabilitatea de a face din educație, în general, dar și din educația antreprenorială, în special, o problemă a comunității de afaceri, dar și a comunității în sens larg, de a o răpi din monopolul decizional al unei birocrații care nu are o reprezentare adecvată a costurilor pe care lipsa reformei educației le generează atât la nivel macroeconomic – măsurate în PIB redus, forță de muncă slab calificată, lipsă de atractivitate pentru investiții, costuri suplimentare pentru angajatori cu formarea forței de muncă, sau la nivel microeconomic – măsurate în nivelul de insatisfacție al familiilor în fața lipsei de apetență a tinerilor pentru învățare, pentru calificare, în durata de întreținere mare a tinerilor, post-absolvire, în aglomerarea spațiului de locuit, în dependența de ajutoarele sociale sau locuri de muncă slab calificate și prost remunerate, perspective de viitor sumbre etc. Din acest punct de vedere, Fundația  Romanian Business Leaders, alături de alte inițiative private, pun în operă, prin proiectele asumate, câteva politici care ar putea fi generalizate, ulterior, la nivel de sistem educațional, fiind absolut necesare:

1. Recunoașterea valorii profesorilor, importanța unei formări inițiale și unei selecții riguroase și continue a acestei categorii profesionale.
2. Stimularea reformei în politicile de personal, prin trecerea de la salarizarea unitară, la recunoașterea și recompensarea diferențiată a profesorilor, prin măsurarea impactului real al muncii lor. Proiectul Merito reprezintă un posibil precursor pentru o politică de recompensare diferențiată a profesorilor, având la bază meritele individuale, evaluabile și prin raportare la contribuția adusă comunității.
3. Promovarea învățării pentru bunăstare. Prin educația antreprenorială se creează premisele pentru ruperea lanțului vicios care dependentizează de stat forța de muncă din România, care presupune proiectarea unor așteptări în relație cu investiții și soluții private venite exclusiv din exterior, care ignoră importanța competențelor personale în reușita profesională, proiectând succesul personal mai curând în relație cu factori externi, conjuncturali, și mai puțin cu propriul potențial și cu împlinirea lui.
4. Promovarea învățării pe toată durata vieții, deschiderea către nou cu încredere și optimism, particularizarea învățării cu ajutorul tehnologiei, optimizarea și adaptarea continuă a proceselor educaționale, urmând modelelor de business. (de urmărit sesiunea Transformare digitala pentru creștere exponențiala)

În fața acestor lecții, transferate de liderii de business către comunități mai curând conservatoare, către o școală mai curând autistă și deconectată de la nevoile comunității, conștientizezi că niciun preț nu este prea mare. Energiile investite în proiectele Fundației, voluntariatul pus cu pasiune în slujba unui „împreună” sincer, exercițiul construirii de viziuni noi și efortul materializării lor, sunt toate extrem de scumpe și de valoroase, meritând din plin orice contribuție.

Acum, când scriu aceste rânduri, am impregnată memoria afectivă cu chipurile Măriucăi și lui Florin Talpeș, doi dintre liderii care își pot folosi oricând viețile și carierele ca dovezi în sprijinul corectitudinii și validității ideilor care îi inspiră. Ei sunt doi dintre oamenii care au umanizat în mod exemplar experiența summit-ului. Alături de ei, prinși în atracția gravitațională mare a astrului educației, personalități și comunități de interese din educație, lideri și modele în planul acțiunii sociale eficiente. Numesc Coaliția pentru Educație, Școala de Valori, ARDOR, Centrul de Evaluare si Analize Educationale, Asociația ROI  etc.

Educația nu ar reprezenta nimic fără dragostea oamenilor pentru oameni. Nu pentru bani, pentru oameni. Din acest punct de vedere, poate că lumea educației poate învăța ceva din lumea business-ului. Cine nu-și ascultă beneficiarii, nu ține cont de resursele, nevoile și exigențele lor, și nu-i iubește așa cum sunt, schimbători precum lumea, riscă să falimenteze.

Vă invit să urmăriți înregistrările tuturor sesiunilor din cadrul RBL Summit 2017, pentru a observa cât de importantă este educația pentru o Românie scumpă.

Deschidere. Subiecte care ne vor face agenda in 2017

Reinventarea antreprenoriatului intr-o lume in schimbare

Digitalizarea Guvernării

Experiența Estoniei

Costurile birocrației și măsurilor arbitrare pentru mediul de business

Care capital românesc?

Alianța între generații. Puterea lui „împreună”

Gala Merito

Proiectul MarinimieEducatieRespectIdealTinerete Omagiu

Rolul educației în a genera o creștere economică sustenabilă

Transformare digitala pentru crestere exponentiala

Resursa umana: avantaj competitiv sau frana pentru dezvoltarea Romaniei?

Antreprenorești – renașterea satului românesc

Festivitatea de închidere; Decernarea premiilor „LEAVE A MARK”