Capitularea libertății

Oamenii care, odată cu neantizarea dictaturii ceaușiste, se bucurau, care se îmbrățișau sincer pe stradă, care-și zâmbeau, care sărbătoreau împreună libertatea, se însingurează din ce în ce mai mult. Între ei se inoculează lipsa de empatie, lipsa de înțelegere și încredere, lipsa de cuvinte. Între ei crește același stat malefic de care sperau că au scăpat.

Mergi cu viteza maximă legală pe o șosea din România și urmărești cum rămâi în urma tuturor. Cei mai mulți șoferi te depășesc dezinvolt. Vezi fuga de echitate, de responsabilitate, vezi lupta egoistă pentru succesul personal. Vezi ambițiile dezumanizante. Vezi nerăbdarea de a fi deasupra tuturor. Vezi moartea. Pentru că zilnic se raportează zeci de accidente rutiere, o mărturie că suveranitatea răului rănește și costă. Statul nu recunoaște dovezile obținute cu ajutorul camerelor video de bord. Statul nu protejează, deși se laudă că este un stat eminamente social.

Milițienii făceau politica partidului, polițiștii fac politica banului. Nicio privatizare, doar schimbarea stăpânului. Buzunarele lor fără fund se alimentează cu morți și răniți. Ordinea socială este doar un concept lipsit de acoperire reală. Mafiile operează nederanjate. Statul angajează interlopi pentru a asigura paza politicienilor. Statul angajează polițiști incompetenți și coruptibili pentru a cultiva respectul pentru incompetență și corupție.

Dacă lucrezi în comerț, te confrunți zilnic cu frauda, cu disprețul la adresa celorlalți. Orice cale a de a acumula un ban în plus, mai ales dacă este lipsită de orice etică, este bătătorită. Se fură la scară națională. Există o creativitate fantastică în a inventa metode de a înșela. Statul este doar măciuca cu care politicienii elimină amenințătile la adresa monopolului lor. Statul este capturat de cei nedrepți.

Copiii vulnerabili, cei cu nevoi speciale, sunt cei mai agresați, marginalizați, umiliți. Școlile, comunitățile, sunt pline de odioase discriminări și atitudini nedrepte. Statul mimează măsuri. Achiziții la suprapreț poleiesc realități arhicunoscute.

Informațiile sunt secretizate, averile sunt ascunse, integritatea în funcția publică a devenit un subiect tabu. Licitațiile sunt forme lipsite de fond, câștigătorii se cunosc de la momentul bugetării investițiilor. Statul garantează dreptul de a fura.

La fel se întâmplă în toate sistemele sociale. Rețelele sociale sunt inundate de nedreptăți și abuzuri, valuri de emoții ridică și coboară partide formate din aceleași caractere, din aceiași oameni. Politicienii sunt profesioniștii bullyingului. Vânează (citiți creează) slăbiciunile statului și lovesc. Orice funcție devine o pârghie pentru a frauda, pentru a pune în lumină propriile scopuri egocentriste sau tribaliste. Lupta anticorupție a devenit, din cauza politicienilor, curat neconstituțională.

Jurnaliștii hrăpăreți sunt propagandiștii politicienilor. Clipă de clipă, banii cetățenilor devin banii partidelor, luând calea spre buzunarele jurnaliștilor, sociologilor, cumpărând articole de presă și percepții favorabile. Dedicațiile și mesajele prietenoase cu înșelații sunt decontate greu. Pentru că politicienii, după cariere pline de compromisuri și fraude, trebuie permanentizați. O presă independentă este incompatibilă cu o societate lipsită de încredere și de putere. Un stat malonest este un stat care-și închide ferestrele spre adevăr. Feedback-ul onest devine un pericol.

Orice cauză umanitară devine un mijloc pentru atingerea unor obiective personale. Politicienii monetizează orice gest caritabil. Devine o tradiție să te mobilizezi la ordin, iar apoi să dai like-uri la articolele în care gestul caritabil devine instrument de promovare personală. Statul creează iluzii. Oameni neiubiți predau lecțiile neiubirii.

În lipsa valorilor, traseiștii migrează permanent între partide, distrugând orice speranță în democrație, în libertate. Se fac presiuni, se ordonă în sens totalitar, iar oamenii își pierd apetitul pentru libertate, pentru responsabilitate. Renunță la implicare și la puterea socială. Aleg să tacă, să stea pe margine. Alegerile se desfășoară din ce în ce mai des în lipsa majorității cetățenilor. Mafiile au monopol pe viitor.

În patria nostalgiilor, libertatea nu a rezistat mult. Libertatea a capitulat. Războiul va fideliza poporul cu propriii lui demoni.