Alunecări

Alunecăm, pe vorbe, spre negrul de sub mal,
Prea ispitiți de viață, de falsele ei brațe,
Ce ne cuprind egoul, tentându-l infernal,
Sicriele ne-așteaptă, cu legănări pe ațe.

Alunecăm, pe șoapte, spre cel din urmă vis,
Înviorați de pofte, de mofturi și mărgele,
Ce ne strivesc sub clipe eternul interzis,
Sicriele ne-așteaptă, cu dar între pingele.

Alunecăm, pe umbre, din raiul de culori,
Pictând în alb și negru memorii purpurii,
Ce în suspine nasc coroane fără flori,
Sicriele ne-așteaptă, cu bolte plumburii.