Urc în cuvinte,
Astronaut străin rachetelor cu milioane de trepte,
Care zboară spre sensuri succesive și finite,
Gonind printre vii aștri lihniți după nimic,
Silind către abisuri ratate de cosmic,
Zorind, din precaritatea relativului, un idol absolut,
Grăbind un absent viitor în prezența oricărui trecut.
Urc în cuvinte,
Marinar infidel bărcilor cu milioane de vâsle,
Care își fac drum spre orizonturi mărginite,
Pendulând haotic, printre valuri albastre, rebele adieri,
Orbitând, precum orfanii, morți negre și albe învieri,
Pulsând, între apusuri zgomotoase, oceanele de calm,
Rătăcind, în zadarnice tăceri, pioase rugi de psalm.
Urc în cuvinte,
Albastros nerecunoscător aripilor cu milioane de pene,
Care croiesc zboruri de succes prin străluciri de-arene,
Răbdând ani repezi spre recele din vămi,
Sfârșind eternități de vis nepariind pe lumi,
Finalizând creația cea plină de virtute,
Apunând o vorbă grea, ce se grăbește iute.
Image by iqbal nuril anwar from Pixabay